Reguli LocaleReguli votCampania electorală

Regulile pentru campania electorală la locale

La alegerile locale campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor (10 mai) și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00. Competitorii se pot exprima în timpul campaniei electorale prin mitinguri, adunări, publicitate stradală (doar afișe), utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă, precum și prin mediul online.

Ce legi trebuie să știu?

Principalele reguli privind campania pentru alegerile locale sunt cele din Legea 115/2015, precum și orice alte hotărâri ce pot fi emise de birourile electorale.

Regulile privind finanțarea campaniilor electorale se regăsesc în Legea 334/2006 (finantarea partidelor și campaniilor electorale), precum și Hotararea 10/2016 a AEP, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Campania electorală prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale se desfăşoară în condiţiile stabilite de Legea nr. 115/2015, Legea audiovizualului nr. 504/2002, Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual. CNA a emis și Decizia CNA nr. 150 din 3 aprilie 2024 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2024, respectiv Instrucțiunea CNA nr. 1 din 16 aprilie 2024 privind conținutul audiovizual cu caracter electoral difuzat prin intermediul serviciilor media audiovizuale la cerere, în contextul alegerilor europarlamentare și al alegerilor locale din anul 2024

Ce este un material de propagandă?

Se consideră materiale de campanie doar cele produse și distribuite după începerea campaniei electorale. Astfel, legal vorbind, bannerele, posterele sau orice alte materiale realizate și distribuite înainte de această dată nu sunt considerate materiale electorale, ci sunt produse prin care se promovează partidul; un partid se poate promova oricând, chiar și între alegeri, urmând ca sumele respective să fie declarate către Autoritatea Electorală Permanentă și raportate anul următor, până în luna aprilie.

Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, audio sau video, care îndeplinește următoarele condiții:

  • se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat;
  • este utilizat în perioada de campanie;
  • are obiectiv electoral și se adresează publicului larg;
  • depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului.

Ce fel de materiale de campanie se pot folosi?

În campania electorală, partidele politice pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

a) afişe cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură;
b) afişe prin care se convoacă o reuniune care vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj;
c) materiale de propagandă audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
d) publicitate în presa scrisă;
e) materiale de propagandă online;
f) broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie

Art. 39 (1) , H.G. nr. 10/2016

 

Partidele politice au obligaţia de a imprima sau de a utiliza pe materialele de propagandă tip afiș, broșuri, pliante, alte materiale tipărite și cele din presa scrisă, cel puţin următoarele date:

a) denumirea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care le-a comandat;
b) denumirea operatorului economic care le-a realizat;
c) codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă;
d) tirajul, în cazul afișelor, broşurilor, pliantelor şi a altor materiale tipărite din aceeaşi categorie

Art 39, Norme

Partidele politice nu pot produce materiale de propagandă în regie proprie, ceea ce înseamnă că trebuie realizate cu o firmă specializată.

Modele de sesizări

Pentru atribuțiile birourilor electorale de circumscripție cu privire la campania electorală 

Pentru nerespectarea regulilor privind folosirea afișelor electorale, pentru birourile electorale de circumscriptie

Plângere penală

Cum se poate face campanie offline? 

 

(2) În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.

(4) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.

(5) În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură și la discriminare se înțelege atât discursul, cât și mesajele de propagandă electorală exprimate în formă scrisă sau prin viu grai care incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranță sau orice altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

(6) În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

Art. 65 din Legea 115/2015

 

(1) Primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziție, locuri speciale pentru afișaj electoral și să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ținând seama de numărul partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că depun liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar și de președinte al consiliului județean, precum și de candidații independenți. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

(2) Primarii sunt obligați să monteze panouri pentru afișajul electoral în fiecare subdiviziune a unității administrativ-teritoriale.

(3) Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor minorităților naționale care participă la alegeri și candidaților independenți.

(4) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori fiecare candidat independent poate aplica un singur afiș electoral.

(5) Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(6) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.

(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.

(8) Primarul, cu sprijinul poliției locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localitățile unde poliția locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

Art. 79., Legea 115/2015

Este ilegală utilizarea de bannere în precampanie sau în perioada de strângere de semnături de susținere?

Nu, utilizarea bannerelor, meshurilor sau panourilor este legală atât timp cât respectă reglementările privind publicitatea stradală și cele privind finanțarea partidelor politice. Partidele politice se pot promova și în afara campaniei electorale.

 

Cum se poate face campanie în mass media? 

Competitorii electorali, au acces gratuit la posturile de radio și de televiziune, publice și private, în condițiile art. 6668 din Legea nr. 115/2015.

Posturile de radio și de televiziune private, inclusiv de televiziune prin cablu, au obligația să comunice CNA implicarea lor în campanie, lista emisiunilor electorale pe care le vor realiza, precum și intervalele de timp de difuzare a respectivelor emisiuni. Lista radiodifuzorilor va fi publicată pe site-ul CNA.

Radiodifuzorii pot realiza și difuza numai următoarele tipuri de emisiuni cu caracter electoral:

  • emisiuni informative, prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/2015 – informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activitățile de campanie ale candidaților; durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute; emisiunile informative electorale pot fi difuzate în zilele de luni până duminică;
  • emisiuni electorale, prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/2015 – competitorii electorali își pot prezenta programele politice și activitățile de campanie electorală; în situația transmiterii în direct a unor activități de campanie, durata acestor transmisii se va încadra în timpul de antenă acordat fiecărui competitor electoral potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 115/2015; emisiunile vor fi identificate ca atare la începutul emisiunii, în cazul posturilor de radio, și, respectiv, vor fi semnalate prin marcajul „emisiune electorală”, afișat în mod vizibil pe toată durata difuzării, în cazul posturilor de televiziune; emisiunile electorale pot fi difuzate în zilele de luni până vineri;
  • de dezbatere electorală, prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 115/2015 – se pun în discuție programele electorale și temele de interes public legate de campania electorală, cu participarea a cel puțin 2 candidați sau a reprezentanților lor; în cazul neparticipării unui candidat sau a unui reprezentant al acestuia, acest fapt este menționat; emisiunile vor fi identificate ca atare la începutul emisiunii, în cazul posturilor de radio, și, respectiv, vor fi semnalate prin marcajul „emisiune de dezbatere electorală”, afișat în mod vizibil pe toată durata difuzării, în cazul posturilor de televiziune; emisiunile de dezbateri electorale pot fi difuzate în zilele de luni până duminică.

Candidații și reprezentanții competitorilor electorali au acces numai la primele 2 tipuri de emisiuni. Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni produse, realizate sau moderate de candidați și de reprezentanți declarați ai competitorilor electorali. Candidații care dețin funcții publice pot apărea în emisiunile informative numai în probleme legate de exercitarea funcției lor; în aceste situații radiodifuzorii au obligația să asigure echidistanța și pluralismul de opinii.

În cadrul emisiunilor electorale și de dezbateri electorale este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.

Sondajele de opinie cu conținut electoral pot fi difuzate în condițiile prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca fiind reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Începând cu 48 de ore înainte de începerea votării și până la încheierea votării sunt interzise:

  • prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă;
  • difuzarea de spoturi de publicitate electorală;
  • invitarea sau prezentarea candidaților și/sau a reprezentanților competitorilor electorali în emisiunile și programele posturilor de radio și de televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 76 alin. (4) din Legea nr. 115/2015
  • comentarii privind desfășurarea campaniei, precum și cele privind candidații și competitorii electorali.

În ziua votării sunt interzise:

  • activitățile prevăzute la art. 13, menționate în paragraful anterior;
  • prezentarea de sondaje realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării;
  • comentarii referitoare la competitorii electorali, înainte de încheierea votării;
  • îndemnuri de a vota sau de a nu vota un candidat ori candidaturile depuse de competitorii electorali.

Regulile privind campania electorală în audiovizual la locale sunt definite și în:

Regulile pentru locale și europarlamentare sunt definite diferit în legislație și în deciziile CNA și se vor pune în aplicare ca atare.

Unde fac sesizări?

Birourile electorale de circumscripție – birourile electorale de circumscripție asigură corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează. – vezi mai jos art 80

Autoritatea Electorală Permanentă – Nereguli legate de finanțarea campaniei electorale – de exemplu, un competitor care tipărește materiale în regie proprie sau care nu marchează tipăriturile cu datele necesare. Datele de contact ale Departamentului de Control al Finanțării Partidelor Politice și a Campaniilor Electorale se regăsesc aici.

Consiliul Național al Audiovizualului – Neregulile privind campania din audiovizual. Date de contact 

Poliția Română, poliția locală – Distrugerea materialele electorale, violențe

Jandarmeria, Poliția Română, poliția locală, Departamentul pentru Situații de Urgență  – Încălcarea reglementărilor privind izolarea la domiciliu (aici se pot sesiza și direcțiile de sănătate publică) sau nerespectarea interdicțiilor stabilite de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise

 

(1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează.

(2) Birourile electorale de circumscripție soluționează plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice, alianțe electorale ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege, precum și plângerile privind încălcarea prevederilor art. 64, 65 și 79.

(3) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(4) Împotriva hotărârilor pronunțate de birourile electorale în materia campaniei electorale se poate face contestație în termen de 48 de ore de la data afișării, care se depune la biroul electoral ierarhic superior. Hotărârea este definitivă.

(5) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.

(6) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale, candidații independenți sau primarii, după caz, au obligația de a duce la îndeplinire hotărârile definitive ale birourilor electorale, în materia campaniei electorale, de îndată după comunicare.

Art. 80. – Supravegherea campaniei și sancțiuni

Model sesizare


Vezi o descriere a regulilor privind finanțarea politică în campania #baniipartidelor.

 

 

 

    Ultima actualizare: 04/19/24 10:04
Categorii:


Înapoi la cuprins

8 comentarii

  1. În concluzie, dupa parerea dumneavoastra, legiuitorul a stabilit campanie electorala in ultimele 30 de zile din perioada electorala iar in primele zile (45, 60 in functie de tipul alegerilor) ale perioadei electorale partidele pot face banere, afișe, etc. (aproape orice, fără a respecta vreo regula de finanțare a campaniei sau a realizării de materiale electorale, din contra chiar obligatoriu sa nu scrie mandatar, producător, cine le-a comandat…). Înțeleg astfel ca propovăduiti faptul ca Partidele pot face campanie mascata în prima partea a perioadei electorale și apoi campanie cu reguli. Considerați ca acesta este spiritul și litera legii?

    1. Aceasta este legislația în vigoare. Ceea ce se întâmplă înainte de începerea campaniei electorale este mai degrabă contra unor standarde care să asigure transparență și egalitate de șanse. Dar utilizarea acestor materiale înainte de începerea campaniei nu este ilegală conform reglementărilor în vigoare, pe care le-am menționat în răspunsul anterior.

    1. Bună ziua. Pe de o parte sunt cele legate de subvenții – art 25 din Legea 334/2006. Pentru finanțarea privată nu există un articol specific care să stabilească ce este permis, ci mai degrabă reglementări legate de modul în care se stabilesc prioritățile partidului și despre ce este interzis. De exemplu, avem art 5 din HG 10/2016, normele metodologice: ”Articolul 5
      (1) Finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independenţa acestora sau să obstrucţioneze campaniile electorale.
      (2) Destinaţia cheltuielilor pentru activitatea curentă a partidelor politice şi a cheltuielilor pentru campania electorală poate fi stabilită numai de către organele statutare ale partidelor politice sau de către candidaţii independenţi, după caz.” – https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/175292

  2. Buna ziua,

    Poate un om de afaceri sa „sponsorizeze” in mod indirect campania electorala a unui candidat? La ce ma refer:

    Nu doresc sa donez sau sa imprumut bani candidatului, ci:

    1) As vrea sa platesc niste influenceri locali sa posteze pe paginile lor de social media (facebook, instagram, tiktok) ca oamenii sa vina la vot si sa voteze cu un candidat.

    2) Sa creez cateva conturi de social media (facebook, insta, tiktok, chiar si youtube aici) si sa creez continut favorabil pentru un candidat, si sa platesc acele postari ca sa apara la cat mai multi oameni. Si aici ar fi si continut negativ cu privire la alti candidati.

    3) Sa creez si sa distribui pliante (cu o firma specializata) care indeamna lumea sa vina la vot si sa voteze cu acel candidat.

    Deci, eu personal nu sunt candidat (competitor electoral), ci un om de afaceri care doreste sa sprijine un candidat. (Trebuie sa precizez: Fara a obtine foloase ulterioare de la candidat. Practic, nici n-as vrea sa stie ca doresc sa-i „sponsorizez indirect” campania)

    Stiu ca citisem raportul dvs despre implicarea tertilor in alegeri, si in romania nu ar exista vreo legislatie in privinta asta.

    Si inca o intrebare: O persoana fizica poate dona si (sau?) imprumuta pana la 200 salarii minime brute pe an unui partid (persoana juridica pana la 500). Poate o persoana fizica dona + imprumuta un partid cu un total de 400 salarii brute (donatie si imprumut)? La fel si cu persoana juridica (500 + 500 donatie si imprumut). O persoana fizica care detine si o firma poate dona si imprumuta in total pana la 1400 salarii brute? (PF 200 + 200, PJ 500 + 500 , donatie si imprumut)

    Multumesc,
    Marian

    1. Bună ziua,

      Pentru prima întrebare:
      Partidele politice sau candidații independenți nu au voie să folosească în campanie materiale realizate în regim propriu sau care sunt oferite de alte persoane, dacă nu sunt sub formă de donație/împrumut. Deci nu puteți contribui astfel la campania unui candidat sau partid.
      Art 36 din HG 10/2016 – (7) În campania electorală, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.

      Legat de cea de-a doua întrebare:
      Limitele sunt cele de mai jos și se adună:

      200 de salarii minime brute – donație persoană fizică
      200 de salarii minime brute – împrumut persoană fizică
      48 de salarii minime brute – dacă este membru, cotizație

      500 de SMB – donație persoană juridică
      500 de SMB – împrumut persoană juridică
      Pentru suma totală a donațiilor persoanelor fizice și juridice, trebuie să țineți cont și de articolul de mai jos:
      ”(3) Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
      (4) Donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
      (5) Suma totală a donaţiilor făcute de persoanele juridice controlate direct sau indirect de o altă persoană ori de un grup de persoane fizice sau juridice nu poate depăşi limitele prevăzute la alin. (3) şi (4).”

      Vedeți și limitele totale, per partid, aici – https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2022/01/baniipartidelor1a.png (valorile sunt de acum 2 ani, însă nu diferă foarte mult).

      Există donații și pentru campanii, suplimentare:
      b) donația primită de la o persoană fizică nu poate depăși valoarea a 200 de salarii de bază minime brute pe țară, respectiv suma de 660.000 lei; – Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile
      pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, art 13 – https://finantarepartide.ro/wp-content/uploads/2024/04/Ghid-locale-2024-24.03.2024.pdf
      b) donația primită de la o persoană fizică nu poate depăși valoarea a 200 de salarii
      de bază minime brute pe țară, respectiv suma de 660.000 lei; – Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile pentru membrii din România
      în Parlamentul European din anul 2024, art 11, https://finantarepartide.ro/wp-content/uploads/2024/04/Ghid-euro-2024-24.03.2024.pdf

      1. Buna ziua si multumesc pentru raspunsul anterior, dar as mai avea nevoie de cateva lamuriri.

        1) In afara campaniei electorale pot promova un candidat dupa cum am zis in primele intrebari? (influenceri, postari social media etc)

        2) Un influencer din social media nu-si poate spune opinia despre un candidat, daca sa voteze cu el sau nu etc? Este asta considerat material de propaganda electorala?

        3) Imi puteti spune direct cati bani poate sa ofere (donatie + imprumut) o persoana unui partid intr-un an, chiar si prin firma pe care o detine? (900 salarii brute, 700 ?) Nu am inteles prea bine aici… Sa inteleg ca nu se poate 1400 salarii brute dupa cum am zis anterior…
        (PF imprumut + PF donatie | 200 + 200 = 400 salarii brute doar persoana fizica)
        (PJ imprumut + PJ donatie | 500 + 500 = 1000 salarii brute, perosna juridica detinuta de aceeasi persoana fizica de mai sus )

        4) Daca donez/imprumut bani partidul, deci pot sponsoriza si un candidat cu maxim 200 salarii brute nu? Pot sponsoriza atat la locale cat si la europarlamentare? Adica un total de 400 salarii brute? Pe langa banii oferiti partidului.

        5) Banii care sunt donati/imprumutati partidului, partidul ii poate folosi pentru campania unui candidat nu? Si acesti bani sunt rambursati de AEP inapoi partidului?

        Multumesc,

  3. Inca o intrebare.

    Un influencer nu poate face postari pozitive despre un candidat in timpul campaniei electorale? Fara sa fie platit, pur si simplu din propria lui initiativa pentru ca vrea sa ajute un anume candidat. Nu e libertate de exprimare…?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *