Unde votez la locale și pe ce listă electorală

Alegătorii pot vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, dacă este cazul:

A. în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință, dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței sau dacă nu și-au înregistrat reședința înainte de 11 aprilie 2024.

B. în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)

1. 1. 1. pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor, dar doar dacă au obținut dovada reședinței cu șase luni înaintea alegerilor. În acest caz, alegătorii vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa
      2. pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință pot vota în localitatea de reședință pe liste suplimentare sau în localitatea de domiciliu, pe liste permanente. Reiterăm că pot vota în localitatea de reședință doar dacă și-au stabilit reședința cu 60 de zile înaintea datei alegerilor. Dacă nu s-au încadrat în această perioadă, pot vota doar la adresa de domiciliu.
         Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

C. alegătorii cu domiciliul în străinătate pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. În străinătate nu se votează la alegerile locale.

Cum pot vota la locale cu viză de flotant (reședință)?

Dacă stați într-o localitate și nu aveți documente care să dovedească șederea, nu veți putea vota pentru autoritățile locale din localitatea respectivă. Așadar, sunt 2 pași care trebuie urmați: obținerea reședinței (viza de flotant) și înregistrarea în Registrul Electoral cu adresa de reședință (opțională).

Dacă alegătorul stă la o adresă diferită față de cea din domiciliu, trebuie să parcurgă pașii de mai jos:

A. Dacă fac o cerere de înscriere în Registrul Electoral la primărie

Alegătorii care și-au stabilit reședința într-o altă circumscripție electorală înaintea alegerilor locale (localitate) pot face o cerere pentru a vota pe liste permanente în circumscripția respectivă – conform modelului din Hotărârea AEP nr 8/2016. La alegerile locale, fiecare localitate este considerată o circumscripție diferită; sectoarele Bucureștiului sunt circumscripții diferite. În iulie 2023 a fost modificată Legea 115/2015, stabilind că alegătorii trebuie să își stabilească reședința cu șase luni înainte de ziua alegerilor, pentru a putea vota la o secție din localitatea respectivă. Nu există un termen maxim pentru stabilirea reședinței, raportat la data alegerilor, dar există un termen de 45 de zile înaintea datei alegerilor în care alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. 

Cererea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv, adică nu se aplică și la alegerile următoare.

Un alegător care s-a înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință nu mai poate vota la adresa de domiciliu pentru alegerile respective.

Cu toate acestea, un alegător poate vota și dacă și-a stabilit adresa de reședință dar nu s-a înscris în Registrul Electoral.

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale unde îşi au reşedinţa.

(4) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) – (4), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă.

(4¹) Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul. 

Art 18 din Legea 115/2015

(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute de art. 85 alin. (2) – (4), persoanele omise din lista electorală permanentă, care se prezintă la vot.

Art 18 din Legea 115/2015

Ca excepție pentru alegerile din 2024, conform OUG 21/2024 – Art. 14. — Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (4¹) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din data de 9 iunie 2024, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.

B. Dacă nu mă înscriu în Registrul Electoral

Un alegător care are o nouă adresă de reședință înregistrată și nu s-a înscris în Registrul Electoral poate vota pe liste suplimentare în circumscripția respectivă (de reședință, unde are adresa din viza de flotant) sau pe liste permanente în circumscripția unde își are domiciliul (adresa din cartea de identitate / buletin). Din 2024, votarea la adresa de reședință pe liste suplimentare se poate face doar dacă alegătorul s-a înregistrat la primărie cu cel puțin 60 de zile înaintea datei scrutinului.

Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

(4¹) Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul. 

Art 18 din Legea 115/2015

Înainte de a vota, documentul alegătorului este scanat cu ajutorul tabletei SIMPV, care identifică unde este acesta arondat și dacă a mai votat.

(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

[…] d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință; [

e) persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.

(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

b) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare;

c) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare unde a fost arondat conform reședinței, în cazul în care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1);

d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective și nu face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secție de votare, președintele biroului electoral al acelei secții de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens și va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”;

Art 85 din Legea 115/2015

Hotărârea Biroului Electoral Central nr.20H/16.04.2024 privind aplicarea unitară a dispozițiilor art. 18 din Legea nr.115/2015, cu modificările și completările ulterioare clarifică cum se votează în funcție de data de stabilire a reședinței.

Art. 1. – (1) La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în străinătate care și-a stabilit reședința în țară anterior datei de 11 aprilie 2024 și nu este înscris în lista electorală permanentă în condițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, și care se prezintă la vot la secția de votare la care este arondată strada unde își are reședința, își va putea exercita dreptul de vot la respectiva secție de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(2)La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în străinătate care și-a stabilit reședința în țară începând cu data de 11 aprilie 2024 nu poate exercita dreptul de vot.

(3) La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în țară care și-a stabilit reședința într-o altă unitate administrativ-teritorială din țară anterior datei de 11 aprilie 2024 și nu este înscris în lista electorală permanentă în condițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, și care se prezintă la vot la secția de votare la care este arondată strada unde își are reședința, își va putea exercita dreptul de vot la respectiva secție de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(4) La alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în țară care și-a stabilit reședința în țară începând cu data de 11 aprilie 2024 își va putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își are domiciliul.

(5) Alegătorul care își exercită dreptul de vot în condițiile alin. (3) este radiat din lista electorală permanentă existentă la secția de votare din țară în a cărei rază domiciliază, la solicitarea președintelui biroului electoral al secției de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

(6) Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință în plus, proba reședinței se poate face și cu dovada de reședință, care constă în mențiunea privind reședința înscrisă pe un document care va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.

C. Alegătorii cu domiciliul în străinătate

Aceștia pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. Dacă au făcut cerere la primărie până pe 25 aprilie pentru a fi înregistrați în Registrul electoral vor vota pe liste permanente, iar dacă nu au făcut această cerere vor vota pe liste suplimentare.

În străinătate nu se votează la alegerile locale. 

Care este diferența dintre domiciliu și reședință?

Domiciliul, conform art. 87 din Codul Civil, „este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”. Astfel, deoarece domiciliul este necesar pentru exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, adresa de domiciliu va fi cea trecută pe actele de identitate.

Reședința, conform art. 88 din Codul Civil, „este în locul unde îşi are locuinţa secundară”. Pentru declararea locuinței secundare, este necesară obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței). Conform OUG 97/2005 reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu. Adresa secundară este necesară, de exemplu, pentru studenții care stau la cămin sau atunci când stați în chirie în alt oraș. Reședința poate fi declarată și în cea de-a doua casă pe care o dețineți într-o altă localitate.

O persoană nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă, chiar dacă are mai multe proprietăți. În cazul în care deţine mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Vezi și: Procedură privind obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței)

De ce trebuie să îmi înregistrez reședința?

Spre deosebire de prezidențiale sau europarlamentare, la locale, alegătorul este direct legat de autoritățile locale din localitatea respectivă, iar la parlamentarele listele sunt județene. Cu alte cuvinte, un alegător cu domiciliul sau reședința în Constanța nu poate vota pentru primarul din Baia Mare dacă nu îți stabilește domiciliul sau reședința acolo.

Când pot să îmi înregistrez reședința și pe ce perioadă?

Potrivit OUG 97/2005, dacă locuiți mai mult de 15 de zile la o adresă diferită față de cea din domiciliu, puteți iniția procedurile pentru obținerea vizei de flotant.

Aceasta se acordă pe o perioadă de cel mult un an, iar la schimbarea adresei sau la expirarea perioadei trebuie reînnoită.

O modificare recentă a legislației a stabilit că mențiunea nu se înscrie în actul de identitate dacă la adresa respectivă sunt înregistrate mai mult de zece persoane – cu excepțiile menționate mai jos.

(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

(3)Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art. 28 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. [adică limita nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse și nici pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative]

Art. 31 din OUG 97/2005

Cum îmi stabilesc reședința (viza de flotant)?

Procedurile privind stabilirea reședinței sunt reglementate de OUG 97/2015 și prin prin HG 295/2021 (normele metodologice aferente OUG 97/2005). Persoana interesată trebuie să depună o cerere la serviciul comunitar de evidență a persoanei unde este arondată adresa de reședință. În situația în care solicitantul nu este proprietar și nu deține o dovadă de proprietate a spațiului locativ, găzduitorul trebuie să își  exprime consimţământul prin completarea rubricii corespunzătoare din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei. Găzduitorul poate fi o persoană fizică sau juridică.

Dacă proprietarul nu se poate deplasa prezenta la momentul depunerii cererii împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată la:

• notarul public din ţară
• în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române
• la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate
• la autorităţile străine competente – declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată, cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii, la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente.

Solicitantul trebuie să prezinte:

• actul de identitate, în original, care se restituie titularului după ce a fost verificată identitatea solicitatului;
• documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie.  – vezi aici lista de documente

(1) Pentru eliberarea dovezii de reşedinţă, persoana interesată se adresează S.P.C.E.P. pe raza căruia locuieşte temporar, unde depune personal următoarele documente:

a) actul de identitate, în original, care se restituie titularului după ce a fost verificată identitatea solicitatului;

b) documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;

c) dovada achitării contravalorii dovezii de reşedinţă.

(2) În situaţia în care dovada adresei de reşedinţă se face potrivit art. 28 alin. (1) lit. b) din OUG 97/2005 [adică cu declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu] consimţământul găzduitorului se consemnează pe cererea pentru eliberarea dovezii de reşedinţă, în prezenţa personalului S.P.C.E.P.

(3) În situaţia în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată la notarul public din ţară, în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente. În acest ultim caz, declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare. Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată, cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii, la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente.

(4) Declaraţia găzduitorului, prevăzută la alin. (3), se prezintă de solicitant odată cu depunerea documentelor pentru eliberarea dovezii de reşedinţă.

Art. 86 din HG 295/2021 – Normele metodologice

Persoana care găzduieşte o altă persoană care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuieşte efectiv după trecerea termenului prevăzut la art. 31 alin. (1) are obligaţia de a se prezenta împreună cu aceasta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimţământului de primire în spaţiu, făcând excepţie persoanele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a). [adică persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic;]

Art 36 din OUG 97/2005

Există excepții de la reglementările care stabilesc că adresa de reședință se stabilește cu acordul proprietarului, pentru persoanele care solicită stabilirea reședinței în locuri de cazare în comun, cum ar fi cămine, campusuri, instituții de ocrotire etc. În aceste cazuri, reședința se stabilește cu declarația scrisă a conducătorului instituției.

Studenţii cazaţi în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul administratorilor imobilelor.

Pentru persoanele care solicită stabilirea reşedinţei în locuri de cazare în comun – cămine/internate şcolare, campusuri universitare, instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative, dovada adresei de reşedinţă se face cu declaraţia scrisă a conducătorului instituţiei sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, consemnată pe cerere la rubrica destinată consimţământului titularului spaţiului de locuit, prin înscrierea numelui de familie şi a prenumelui, a seriei şi numărului actului de identitate, a datei şi a semnăturii peste care se aplică, opţional, ştampila instituţiei în cauză.

Art. 88 din HG 295/2021 – Normele metodologice

Studenţii cazaţi în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul administratorilor imobilelor, sens în care se completează tabelul întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20.

Art. 89 din HG 295/2021 – Normele metodologice

Modele de cereri

Exemple de situații pentru alegerile din iunie

Câteva exemple:

• am domiciliul în Constanța și nu am nicio reședință în altă localitate – pot vota la ambele alegeri în Constanța, la secția de votare unde sunt arondat/ă, pe liste permanente, dacă mă aflu în localitate. Dacă nu mă aflu în localitate pot vota doar pentru europarlamentare, pe liste suplimentare.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai mult de 60 de zile înainte de data alegerilor, dar nu m-am înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință cel târziu 45 de zile înaintea datei alegerilor. În ziua alegerilor sunt la Iași. Pot vota pentru europarlamentare, dar și pentru locale, unde voi fi înscris/ă pe listele suplimentare, întrucât nu mi-am înregistrat adresa de reședință la primărie, în Registrul Electoral. Dacă sunt la Constanța în ziua respectivă, pot vota pentru ambele alegeri – pentru locale votez pe lista permanentă, întrucât sunt înregistrat/ă cu domiciliul.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai mult de șase luni înainte de data alegerilor și m-am înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință, cu mai mult de 45 de zile înaintea datei alegerilor. În ziua alegerilor mă aflu la Constanța. Pot vota pentru europarlamentare, dar nu și pentru locale, întrucât mi-am înregistrat adresa de reședință la Iași, iar legea stabilește că alegătorii nu mai pot vota la adresa de domiciliu, dacă și-au înscris reședința în Registrul Electoral.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai puțin de 60 de zile înainte de data alegerilor. În ziua alegerilor mă aflu la Iași. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), dar nu și pentru locale, întrucât termenul limită pentru înregistrarea reședinței este de 60 de zile.
• am domiciliu în Constanța și stau în Iași, dar nu am înregistrată nicio reședință. În ziua alegerilor sunt la Iași. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), dar nu și pentru locale, întrucât am domiciliul la Constanța și trebuie să votez unde sunt înregistrat.
• am domiciliul la Constanța, am adresa de reședință în străinătate și mă aflu în ziua respectivă în afara țării. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), întrucât la locale nu se votează în afara țării.
• am domiciliul în sectorul 3 și mă aflu în sectorul 1. Nu pot vota în alt sector și trebuie să mă duc la secția unde sunt arondat/ă.
• am domiciliul într-o altă țară și nicio reședință înregistrată în România. Nu pot vota decât la europarlamentare la orice secție de votare, pe liste suplimentare.
• am domiciliul într-o altă țară și reședința în România (carte de identitate provizorie). Pot vota la europarlamentare în străinătate sau la orice secție de votare din țară (pe liste suplimentare). Pot vota la locale la secția unde sunt arondat/ă conform reședinței, doar dacă reședința e înregistrată cu mai mult de 60 de zile înaintea alegerilor.
• am domiciliul într-o altă țară și reședința în România, dar mi-am înregistrat-o cu mai puțin de 60 de zile înaintea alegerilor. Pot vota doar la europarlamentare, întrucât pentru a vota la adresa de reședință aceasta trebuie înregistrată cu cel târziu 60 de zile înaintea alegerilor.