În 2024 vor fi organizate patru runde de alegeri – europarlamentare (9 iunie), locale (septembrie), prezidențiale (posibil în perioada septembrie-noiembrie) și parlamentare (decembrie). La fiecare tip de alegeri regulile privind arondarea la secția de votare, respectiv locul unde se poate vota diferă. Explicăm pe scurt care sunt diferențele și care sunt noutățile legate de alegerile locale.

1. Cum și unde votez la alegeri (reguli generale)?
2. Câteva exemple de situații pentru alegerile din 9 iunie
3. Care sunt regulile pentru alegerile locale?
4. Cum pot vota la locale cu viză de flotant/reședință?
5. Care sunt regulile pentru alegerile parlamentare?
6. Care sunt regulile pentru alegerile europarlamentare?
7. Care sunt regulile pentru alegerile prezidențiale?
8. Cum pot afla unde sunt arondat/ă?
9. Care este diferența dintre domiciliu și reședință?
10. Cum îmi stabilesc reședința (viza de flotant)?
11. De ce trebuie să îmi declar reședința?

Cum și unde votez la alegeri (reguli generale)?

• europarlamentare – în țară: se poate vota pe lista permanentă la secția de votare unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței sau în orice altă secție de votare din afara localității respective, pe listele suplimentare. În străinătate: la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral specific pentru aceste alegeri și nici de domiciliul/reședința obligatorii în străinătate ca la parlamentare. Dacă în ziua respectivă sunteți turist, puteți vota la orice secție. Nu se organizează secții la cerere, bazat pe un număr minim de semnături. Nu există vot prin corespondență sau vot în avans.
• prezidențiale – în țară: se poate vota pe lista permanentă la secția de votare unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței sau în orice altă secție de votare din afara localității respective, pe listele suplimentare. În străinătate: la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii se pot înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale. Alegătorii pot vota și în avans, vineri și sâmbătă. Pentru a vota prin corespondență, alegătorii se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro.
• locale – se poate vota unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței. Nu se poate vota în străinătate. La locale există liste speciale complementare, pe care sunt incluși cetățenii UE cu reședință în România, care pot vota pentru autoritățile locale. Pentru a putea vota la adresa de reședință, alegătorul trebuie să obțină dovada reședinței cu cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor (10 aprilie). Apoi se poate înscrie și în Registrul Electoral cu adresa de reședință cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reședința. Dacă nu se înscrie în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reședință.
• parlamentare – în țară:  se poate vota unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reședinței sau în orice altă secție de votare din afara localității respective, dar doar în circumscripția (județul) unde are drept de vot; nu se poate vota în alt sector. În străinătate: alegătorii cu domiciliul în țară, precum și cei cu domiciliul și reședința în țară nu pot vota în străinătate. Alegătorul se poate înscrie și în Registrul Electoral cu adresa de reședință cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reședința. Dacă nu se înscrie în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reședințăÎn străinătate pot vota doar alegătorii care au domiciliul înregistrat sau care au reședința în străinătate și domiciliul în țară. Alegătorii se pot înscrie pe liste permanente (inclusiv pentru a se înființa secții suplimentare) sau pot vota prin corespondență. Citește mai multe detalii aici.

Detaliem toate aceste reguli în secțiunile următoare.

Câteva exemple de situații pentru alegerile din 9 iunie

• am domiciliul în Constanța și nu am nicio reședință în altă localitate – pot vota la ambele alegeri în Constanța, la secția de votare unde sunt arondat/ă, pe liste permanente, dacă mă aflu în localitate. Dacă nu mă aflu în localitate pot vota doar pentru europarlamentare, pe liste suplimentare.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai mult de 60 de zile înainte de data alegerilor, dar nu m-am înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință cel târziu 45 de zile înaintea datei alegerilor. În ziua alegerilor sunt la Iași. Pot vota pentru europarlamentare, dar și pentru locale, unde voi fi înscris/ă pe listele suplimentare, întrucât nu mi-am înregistrat adresa de reședință la primărie, în Registrul Electoral. Dacă sunt la Constanța în ziua respectivă, pot vota pentru ambele alegeri – pentru locale votez pe lista permanentă, întrucât sunt înregistrat/ă cu domiciliul.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai mult de 60 de zile înainte de data alegerilor și m-am înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință, cu mai mult de 45 de zile înaintea datei alegerilor. În ziua alegerilor mă aflu la Constanța. Pot vota pentru europarlamentare, dar nu și pentru locale, întrucât mi-am înregistrat adresa de reședință la Iași, iar legea stabilește că alegătorii nu mai pot vota la adresa de domiciliu, dacă și-au înscris reședința în Registrul Electoral.
• am domiciliu în Constanța și reședință înregistrată la Iași, cu mai puțin de 60 de zile înainte de data alegerilor. În ziua alegerilor mă aflu la Iași. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), dar nu și pentru locale, întrucât termenul limită pentru înregistrarea reședinței este de 60 de zile.
• am domiciliu în Constanța și stau în Iași, dar nu am înregistrată nicio reședință. În ziua alegerilor sunt la Iași. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), dar nu și pentru locale, întrucât am domiciliul la Constanța și trebuie să votez unde sunt înregistrat.
• am domiciliul la Constanța, am adresa de reședință în străinătate și mă aflu în ziua respectivă în afara țării. Pot vota doar la europarlamentare (pe liste suplimentare), întrucât la locale nu se votează în afara țării.
• am domiciliul în sectorul 3 și mă aflu în sectorul 1. Nu pot vota, întrucât București este o singură circumscripție și, deci, trebuie să mă duc la secția unde sunt arondat/ă.
• am domiciliul într-o altă țară și nicio reședință înregistrată. Nu pot vota decât la europarlamentare la orice secție de votare, pe liste suplimentare.
• am domiciliul într-o altă țară și reședința în România (carte de identitate provizorie). Pot vota la europarlamentare în străinătate sau la orice secție de votare din țară (pe liste suplimentare). Pot vota la locale la secția unde sunt arondat/ă conform reședinței, doar dacă reședința e înregistrată cu mai mult de 60 de zile înaintea alegerilor.
• am domiciliul într-o altă țară și reședința în România, dar mi-am înregistrat-o cu mai puțin de 60 de zile înaintea alegerilor. Pot vota doar la europarlamentare, întrucât pentru a vota la adresa de reședință aceasta trebuie înregistrată cu cel târziu 60 de zile înaintea alegerilor.

Care sunt regulile pentru alegerile locale?

Alegătorii pot vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, dacă este cazul:

1. 1. în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței
   2. în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
      1. pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor, dar doar dacă au obținut dovada reședinței cu 60 de zile înaintea datei alegerilor – adică 9 aprilie. În acest caz, vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa.
      2. pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință pot vota în localitatea de reședință pe liste suplimentare sau în localitatea de domiciliu, pe liste permanente. Reiterăm că pot vota în localitatea de reședință doar dacă și-au stabilit reședința cu șase luni înaintea datei alegerilor. Dacă nu s-au încadrat în această perioadă, pot vota doar la adresa de domiciliu.
         Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

Cum pot vota la locale cu viză de flotant/reședință?

Dacă stați într-o localitate și nu aveți documente care să dovedească șederea, nu veți putea vota pentru autoritățile locale din localitatea respectivă. Așadar, sunt 2 pași care trebuie urmați: obținerea reședinței (viza de flotant) și înregistrarea în Registrul Electoral cu adresa de reședință (opțională).

Dacă alegătorul stă la o adresă diferită față de cea din domiciliu, trebuie să parcurgă pașii de mai jos:

A. Dacă fac o cerere de înscriere în Registrul Electoral la primărie

Alegătorii care și-au stabilit reședința într-o altă circumscripție electorală înaintea alegerilor locale (localitate) pot face o cerere pentru a vota pe liste permanente în circumscripția respectivă – conform modelului din Hotărârea AEP nr 8/2016. La alegerile locale, fiecare localitate este considerată o circumscripție diferită; Bucureștiul este o singură circumscripție. Din iulie 2023, alegătorii trebuie să își înregistreze reședința din timp pentru a putea vota în localitatea respectivă. Deși în lege termenul este de 6 luni, prin excepție pentru alegerile din iunie 2024, termenul a fost redus la 60 de zile înainte de ziua alegerilor. Nu există un termen maxim pentru stabilirea reședinței, raportat la data alegerilor, dar există un termen de 45 de zile în care alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. 

Cererea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv, adică nu se aplică și la alegerile următoare.

Un alegător care s-a înscris în Registrul Electoral cu adresa de reședință nu mai poate vota la adresa de domiciliu pentru alegerile respective.

Cu toate acestea, un alegător poate vota și dacă și-a stabilit adresa de reședință dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, ținând cont de perioada de înregistrare de 60 de zile. Detalii aici.

Legea 115/2015, Art. 18

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale unde îşi au reşedinţa.

(4) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) – (4), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă.

(4¹) Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul. Ca excepție pentru alegerile din 2024, conform OUG 21/2024 –Art. 14. — ”Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (4¹) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din data de 9 iunie 2024, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.”

(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condiţiile prevăzute de art. 85 alin. (2) – (4), persoanele omise din lista electorală permanentă, care se prezintă la vot.

Art. 19.

Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

B. Dacă nu mă înscriu în Registrul Electoral

Un alegător care are o nouă adresă de reședință și nu s-a înscris în Registrul Electoral poate vota pe liste suplimentare în circumscripția respectivă (de reședință, adresa din viza de flotant) sau pe liste permanente în circumscripția unde își are domiciliul (adresa din cartea de identitate / buletin). Din 2024, votarea la adresa de reședință pe liste suplimentare se poate face doar dacă alegătorul s-a înregistrat la primărie cu cel puțin 60 de zile înaintea datei scrutinului.

Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

Art. 18

(4¹) Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul. Ca excepție pentru alegerile din 2024, conform OUG 21/2024 –Art. 14. — ”Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (4¹) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din data de 9 iunie 2024, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.”

Înainte de a vota, documentul alegătorului este scanat cu ajutorul tabletei SIMPV, care identifică unde este acesta arondat și dacă a mai votat.

Art. 85

(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare;

d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință;

e) persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.

(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

b) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare;

c) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare unde a fost arondat conform reședinței, în cazul în care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1);

d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective și nu face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secție de votare, președintele biroului electoral al acelei secții de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens și va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”;

Care sunt regulile de vot la alegerile parlamentare?

Alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați
  • în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței (dacă nu e înregistrată reședința nu se poate vota pentru lista din județul respectiv), pe liste permanente
  • în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
    1. pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria (printr-o solicitate depusă personal sau prin poștă) respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru înscrierea în Registrul Electoral. Înregistrarea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv.
    2. pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință. Dacă alegătorul are viza de flotant, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, poate vota fie la adresa de domiciliu pe liste permanent, fie unde are reședința, pe liste suplimentare (nu în ambele).
• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare, dar doar în cadrul aceluiași județ – care este o circumscripție. În București nu puteți vota în alt sector.

Alegătorii care au reședința și domiciliul stabilite în străinătate pot vota, inclusiv sâmbătă:

• cu înregistrare (opțional): Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii se pot înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale. Avantajul este că se pot organiza secțiile de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral (pe o anumită rază teritorială), în alte localități decât cele menționate anterior. Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web www.votstrainatate.ro, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate și sunt arondați unei secții de votare. Pot vota însă și pe liste suplimentare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați.
• fără înregistrare: Dacă nu se înregistrează poate vota în orice secție, pe listele suplimentare, dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate. De exemplu, dacă un alegător are domiciliul sau reședința în Franța și documente care să dovedească acest lucru, conform listei publicat de către MAE, poate vota într-o secție din Germania sau Portugalia.
• prin corespondență, alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării. Alegătorii  sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Citiți regulile detaliate aici.

Legea 208/2015, art 42

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ- teritoriale de reședință, prin poștă sau personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pentru înscrierea sa cu adresa de reședință în Registrul electoral pentru scrutinul respectiv, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a dovezii de reședință.

Art. 51.

(2) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din țară vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:

a) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;

b) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință;

c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au domiciliul sau reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; […]

Legea 208/2015, art 42

(2) Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul, care doreşte să voteze în străinătate la alegerile parlamentare, se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

(3)  Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în străinătate este arondat unei singure secții de votare.

(5) Alegătorii înscriși în Registrul electoral cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate votează numai la secția de votare unde au fost arondați, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 51.

(3) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:

a) persoanele care se prezintă la vot la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României și fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate și care nu figurează în listele electorale permanente ale secțiilor de votare din străinătate; […]

Care sunt regulile de vot la alegerile europarlamentare?

Alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente
• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare

Alegătorii pot vota în străinătate

• la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Spre deosebire de alegerile parlamentare, la europarlamentare poți vota în străinătate dacă nu ai domiciliul sau reședința stabilite acolo. Poți vota dacă locuiești acolo, ești turist sau ești în trecere în ziua respectivă. Vei vota pentru aceeași listă de candidați, întrucât nu există liste separate penru străinătate.

Alegătorii comunitari – cetățeni ai altor țări EU cu domiciliul sau reședința în România care s-au înscris în listele speciale pentru a vota pentru reprezentanții României – votează la secția de votare unde sunt arondați sau la orice altă secție de votare dacă nu se află în localitatea respectivă. Un alegător poate vota o singură dată, pentru reprezentanții unei singure țări.

Alegătorii comunitari pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, conform copiei de pe listele speciale
• la altă secție de votare –  votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.

Alegătorii comunitari pot vota în străinătate

• votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de AEP, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Care sunt regulile de vot la alegerile prezidențiale?

Alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente
• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare

Alegătorii pot vota în străinătate, inclusiv vineri și sâmbătă:

• fără înregistrare: la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Spre deosebire de alegerile parlamentare, la prezidențiale poți vota în străinătate dacă nu ai domiciliul sau reședința stabilite acolo. Poți vota dacă locuiești acolo, ești turist sau ești în trecere în ziua respectivă.
• cu înregistrare (opțional): Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii se pot înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale. Avatanjul este că se pot organiza secțiile de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral, în alte localități decât cele menționate anterior. Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web www.votstrainatate.ro, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate. Dacă alegătorii nu pot vota la secția unde sunt arondați, votează pe liste suplimentare în alte secții din străinătate.

•  prin corespondență, alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării. Alegătorii  sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Citiți regulile detaliate aici.

Cum pot afla unde sunt arondat/ă?

Adresa la care un alegător este arondat poate fi aflată de pe site-ul registrulelectoral.ro

Care este diferența dintre domiciliu și reședință?

Domiciliul, conform art. 87 din Codul Civil, „este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”. Astfel, deoarece domiciliul este necesar pentru exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, adresa de domiciliu va fi cea trecută pe actele de identitate.

Reședința, conform art. 88 din Codul Civil, „este în locul unde îşi are locuinţa secundară”. Pentru declararea locuinței secundare, este necesară obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței). Conform OUG 97/2005 reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu. Adresa secundară este necesară, de exemplu, pentru studenții care stau la cămin sau atunci când stați în chirie în alt oraș.

O persoană nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă, chiar dacă are mai multe proprietăți. În cazul în care deţine mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Vezi și: Procedură privind obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței)

De ce trebuie să îmi înregistrez reședința?

Spre deosebire de prezidențiale sau europarlamentare, la locale, alegătorul este direct legat de autoritățile locale din localitatea respectivă, iar la parlamentarele listele sunt județene. Cu alte cuvinte, un alegător cu domiciliul sau reședința în Constanța nu poate vota pentru primarul din Baia Mare dacă nu îți stabilește domiciliul sau reședința acolo.

Oricum, potrivit OUG 97/2005, dacă locuiți mai mult de 15 de zile la o adresă diferită față de cea din domiciliu, puteți iniția procedurile pentru obținerea vizei de flotant. Aceasta se acordă de cel mult un an. Tot o modificare recentă a stabilit că mențiunea nu se înscrie în actul de identitate dacă la adresa respectivă sunt înregistrate mai mult de zece persoane – cu excepțiile menționate mai jos.

Art. 31.

(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

(3) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art. 28 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. [adică limita nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse și nici pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative]

Cum îmi stabilesc reședința (viza de flotant)?

Procedurile privind stabilirea reședinței sunt reglementate prin HG 295/2021 și normele metodologice aferente.

Normele metodologice, Art. 86.

(1) Pentru eliberarea dovezii de reşedinţă, persoana interesată se adresează S.P.C.E.P. pe raza căruia locuieşte temporar, unde depune personal următoarele documente:

a) actul de identitate, în original, care se restituie titularului după ce a fost verificată identitatea solicitatului;

b) documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;

c) dovada achitării contravalorii dovezii de reşedinţă.

(2) În situaţia în care dovada adresei de reşedinţă se face potrivit art. 28 alin. (1) lit. b) din OUG 97/2005 [adică cu declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu] consimţământul găzduitorului se consemnează pe cererea pentru eliberarea dovezii de reşedinţă, în prezenţa personalului S.P.C.E.P.

(3) În situaţia în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată la notarul public din ţară, în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente. În acest ultim caz, declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare. Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată, cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii, la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente.

(4) Declaraţia găzduitorului, prevăzută la alin. (3), se prezintă de solicitant odată cu depunerea documentelor pentru eliberarea dovezii de reşedinţă.

Art. 88.

Pentru persoanele care solicită stabilirea reşedinţei în locuri de cazare în comun – cămine/internate şcolare, campusuri universitare, instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative, dovada adresei de reşedinţă se face cu declaraţia scrisă a conducătorului instituţiei sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, consemnată pe cerere la rubrica destinată consimţământului titularului spaţiului de locuit, prin înscrierea numelui de familie şi a prenumelui, a seriei şi numărului actului de identitate, a datei şi a semnăturii peste care se aplică, opţional, ştampila instituţiei în cauză.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.