Cum votează alegătorii comunitari la europarlamentare

Legea electorală se referă la două tipuri de alegători:

• resortisanți (români) – care au cetățenia statului român, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate, care au dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European
• comunitari – cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România. Pentru a putea vota trebuie să există reședința sau domiciliul înregistrate în România.

Un alegător care are mai multe cetățenii poate alege dacă dorește să voteze pentru candidații la europarlamentare care reprezintă statul al cărui cetățenie o are sau pe cei care reprezintă statul unde locuiește. Este interzis ca un alegător să voteze pentru candidați care reprezintă mai multe țări. De exemplu, dacă un alegător cu cetățenia franceză are reședința și în România, nu înseamnă că poate vota și pentru candidații francezi și pentru cei români, ci trebuie să aleagă pentru ce reprezentanți dorește să voteze. Acest principiu este reglementat de Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, actualizat în 2018, care stabilește că:

(1)   Nimeni nu poate vota mai mult decât o singură dată în cadrul alegerilor pentru membrii Parlamentului European.

(2)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că votul dublu în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European face obiectul unor sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive.

Alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru poate vota numai dacă dă o declarație potrivit căreia nu și-a exercitat dreptul de vot la același scrutin în alt stat membru EU.

Cum se pot înregistra cetățenii comunitari în România?

În primul rând, trebuie să se înregistreze pe listele electorale speciale, printr-o cerere depusă la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil. Cererea se face cu cel târziu 60 de zile înaintea datei alegerilor. Document valabil este orice orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România, şi care este considerat act de identitate în statul emitent.

Primarul trebuie să comunice răspunsul solicitantului în cel mult 10 zile de la înregistrarea cererii.

Până când este valabilă înregistrarea?

Alegătorii comunitari rămân înscrişi în listele electorale speciale până când solicită radierea din aceste liste sau până când sunt radiaţi deoarece nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuată de către primar.

Unde se poate reclama refuzul înscrierii sau alte erori?

Întâmpinările privind refuzul înscrierii, omisiunile, înscrierile greşite şi oricare alte erori din listele electorale speciale se fac în scris la primar, în unitatea administrativ teritorială unde este înregistrat domiciliul sau reședința. Plângerile se soluționează în cel mult 3 zile de la înregistrare.

Contestaţiile cu privire la soluţionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cetățeanul care a depus întâmpinarea. Acestea se soluţionează în cel mult 3 zile de la înregistrare.

Cum se sincronizează datele din alte țări cu listele electorale din România?

În primul rând, primarii trebuie să transmită cu cel târziu 30 de zile înainte de data alegerilor către Autoritatea Electorală Permanentă copii de pe cererile de înscriere în listele electorale speciale însoţite de copiile documentelor de identitate. AEP are rolul de a notifica către autoritățile cu responsabilităţi similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene informaţiile cuprinse în cererile de înscriere în listele electorale speciale a alegătorilor comunitari, până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea zilei alegerilor.

Dacă AEP este informată de o autoritate electorală din altă țară că un cetăţean român a fost înscris în listele electorale ale statului membru de reşedinţă asigură radierea din copia de pe lista electorală permanentă a alegătorilor români înscrişi în listele electorale ale altui stat membru UE. AEP este singura autoritate publică din România care poate face schimb de informaţii privind drepturile electorale ale cetăţenilor români şi ai celorlalte state membre cu autorităţile cu responsabilităţi similare din celelalte state membre UE.

Datele legate de alegătorii comunitari sunt transmise și către Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care cel mai târziu cu 5 zile înaintea zilei alegerilor primește de la Autoritatea Electorală Permanentă tabelul cuprinzând cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot din alt stat membru, precum şi tabelul cuprinzând alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale pe care le transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate. Informațiile sunt transmise și către birourile electorale județene sau cele de sector, care confirmă în ziua alegerilor, la solicitarea președinților birourilor electorale dacă alegătorii sunt înscriși în listele electorale speciale.

Cum votez în ziua alegerilor?

Primarii realizează copii de pe listele electorale speciale, iar cu două zile înainte de data alegerilor predau două exemplare birourilor electorale ale secțiilor de votare: un exemplar rămâne disponibil pentru consultare, iar altul va fi utilizat pentru votare.

Copiile de pe listele electorale speciale includ următoarele informații: numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia, adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România (în conformitate cu cererea în baza căreia a fost înscris în listele electorale speciale), numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii.

Dacă există neconcordanțe între lista electorală specială și copiile menționate mai sus se rezolvă de îndată de către primar. Dacă apar modificări, sunt comunicate de îndată biroului electoral al secţiei de votare şi Autorităţii Electorale Permanente. 

Unde votez?

Alegătorii votează, de regulă, la secția de votare unde sunt arondați cu domiciliul sau reședința.

• Dacă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.
• Alegătorii comunitari pot solicita și urna specială, în aceleași condiții ca alegătorii resortisanți.
• În străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.

Alegătorii care în ziua votului doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua votului se află în străinătate votează pe liste suplimentare numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de AEP, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale (vezi mai sus).

Având în vedere că în cadrul alegerilor se va folosi și SIMPV, care va identifica eligibilitatea alegătorilor de a vota, membrii birourilor electorale vor primi mesaje, care arată dacă aceștia sunt înscriși în listele electorale speciale, la ce secție figurează sau dacă a mai fost înscris la scrutinul respectiv în SIMPV (dacă există o înregistrare care arată că ar mai fi votat).

Pentru funcționarea SIMPV vedeți și Hotărârea AEP nr. 36 din 9 octombrie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, selecția, desemnarea și atribuțiile operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, verificarea corelațiilor din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, precum și condițiile de înregistrare audiovideo a operațiunilor efectuate de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru numărarea voturilor.