Evenimentul de lansare 

Principalele concluzii

Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opțiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare. Modificarea legislației electorale cu foarte puțin timp înainte de alegeri a defavorizat unii dintre competitori și a redus transparența procesului. Autoritățile au organizat procesul în mare parte eficient, însă procedurile complexe și contestate legate de numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au afectat încrederea publică în proces.

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor europarlamentare și locale este unul complex și a fost și mai mult încărcat prin emiterea OUG 21/2024, precum și a numeroase decizii ale BEC și AEP. Acest cadru legislativ neunitar a creat confunzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul persoanelor implicate în organizarea alegerilor. Legislația electorală și-a arătat limitele, iar lipsa unui Cod Electoral a fost evidentă. Aprobarea unor reglementări cu potențial de neconstituționalitate și care încalcă principii internaționale, contestate public de societatea civilă și o parte dintre competitori, a afectat organizarea alegerilor. Noile reglementări aprobate prin OUG 21/2024, care sunt specifice numai pentru aceste alegeri,  și lipsa unor planuri pentru introducerea lor ca permanente în legislația de bază, pentru alegerile viitoare, limitează coerența procesului și creează confuzie.

Administrația electorală

Procesul a fost organizat în mare parte eficient, cu excepţia notabilă a numărării voturilor și centralizării rezultatelor. BEC a emis un număr mare de hotărâri pentru a uniformiza anumite aspecte ale procesului dar, respectând limitele atribuţiilor sale legale, nu ar fi putut să rezolve în totalitate discrepanţele din cadrul legislativ neunitar și lacunar, insuficient suplimentat de OUG 21/2024. Hotărârile BEC, agendele ședințelor publice și documentele aferente acestora au fost publicate cu promptitudine pe pagina de web, dar faptul că şedinţele nu au fost publice a redus transparenţa procesului. Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 21/2024 cu mult mai puţin timp înaintea alegerilor decât recomandă Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia; în plus, modificarea a restrâns reprezentarea politică, dezavantajând partidele care ar fi avut reprezentare mai crescută la alegerile locale și partidele care nu aveau reprezentare în Parlamentul European în 2019. Informarea alegătorilor a fost limitată, în ciuda unui număr semnificativ de modificări legislative și de ordin practic. A existat o confuzie la nivelul publicului privind rolul fiecărei instituții și modul în care se centralizează rezultatele, iar pasarea responsabilității fără o comunicare asumată a dăunat transparenței procesului electoral.

Înregistrarea alegătorilor

Majoritatea interlocutorilor Vot Corect și-au exprimat în general încrederea în acurateţea Registrului Electoral şi listelor electorale. Campania pentru înregistrarea activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare a fost restrânsă; cu toate că Autoritatea Electorală Permanentă a publicat un set de instrucţiuni, diseminarea acestuia a rămas limitată. Mecanismul care asigură schimbul de informaţii între statele membre EU cu privire la alegătorii care sunt înscriși în listele electorale ale altui stat are nevoie de îmbunătăţiri pentru a deveni mai eficient. Pentru alegerile locale, campania de informare cu privire la obținerea vizei de reședință a fost mai degrabă limitată, având în vedere noutățile legislative și potențialul impact asupra unui număr mare de alegători. Transparența procesului de stabilire a adreselor de reședință a fost scăzută, în condițiile în care creșterea semnificativă a înregistrărilor înainte de alegeri e o problemă recurentă în anumite circumscripții. Datele privind numărul crescut de voturi pe liste suplimentare la locale pot indica o posibilă manipulare prin înregistrarea de alegători pentru a obține voturi în unele localități care au o populație relativ scăzută și unde astfel de practici pot avea impact.

Înregistrarea candidaților

Procesul de înregistrare a candidaților la europarlamentare este restrictiv, implică un număr foarte ridicat de semnături de susținere, ceea ce afectează competiția electorală, iar verificarea semnăturilor de susținere rămâne formală. Înscrierea în cursa electorală inopinată și fără o campanie prealabilă a unor candidați sau partide ridică semne de întrebare privind integritatea modului de colectare a datelor, fapt care se poate răsfrânge asupra scăderii încrederii publice în procesul electoral. La alegerile locale s-a remarcat o scădere a numărului de liste care nu includ candidați de ambele sexe față de anul 2020, după cum cere legea, însă faptul că au fost acceptate de către birourile de circumscripție contrar legii rămâne o problemă. Deși numărul candidatelor a crescut față de ultimele alegeri locale, participarea femeilor în alegeri, pe locuri eligibile, rămâne scăzută. Posibilitățile de contestare a candidaturilor, mai ales la alegerile locale, rămân limitate mai ales din cauza termenelor scurte, dar și a transparenței reduse a datelor publicate. Accesul la date despre candidați rămâne limitat, legislația este învechită, iar BEC nu a luat măsuri pentru creșterea transparenței invocând principiul publicității minime a datelor.

Campania electorală

Suprapunerea celor două scrutine a evidențiat mai degrabă teme de campanie legate de alegerile locale, iar activitatea politică s-a concentrat în jurul competiției pentru aceste alegeri. În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav chiar în ziua alegerilor. Încercări de manipulare a electoratului au fost identificate în publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite, care au fost criticate de sociologi ca lipsite de credibilitate, neprofesioniste şi bazate pe metodologie defectuoasă. Metodele de promovare electorală de către competitorii electorali în timpul campaniei rămân limitate, iar legislația actuală favorizează modelul prin care partidele care au resurse semnificative se pot promova înainte de începerea campaniei electorale, într-un mod netransparent. Afișajul prin panotaj, singurul permis în campania propriu-zisă, este considerat ca o metodă cu un impact foarte redus, iar la aceste alegeri au fost observate numeroase încălcări ale legislației privind utilizarea afișelor electorale.

Finanțarea campaniilor electorale

Transparența finanțării campaniei a fost asigurată prin publicarea de către AEP de raportări săptămânale, cuprinzând venituri și cheltuieli detaliate. În același timp, a fost serios limitată de cheltuielile semnificative din perioada de precampanie foarte activă, desfășurată fără aplicarea regulilor de transparență din campanie. Veniturile și cheltuielile pentru ambele tipuri de scrutin au crescut comparativ cu alegerile anterioare. La europarlamentare, împrumuturile au reprezentat una dintre cele mai importante surse de finanțare, însă transparența redusă a banilor declarați în campanie de unii dintre candidații aflați de locuri previzibil neeligibile poate afecta integritatea procesului. La europarlamentare, câte o treime din bani s-au cheltuit pe campanii online, precum și promovare prin radio/tv/presă scrisă. Competitorii pentru ambele alegeri au cheltuit aproximativ 21 de milioane de lei prin Facebook Ads, cea mai mare parte în ultima săptămână de campanie. Deși legislația limitează producerea de materiale electorale în regie proprie, nu este suficient de bine adaptată pentru a reglementa conținutul organic care atrage un număr mare de vizualizări și nici campania indirectă de către terți. Utilizarea constantă a subvențiilor pentru presă și propagandă a oferit un avantaj partidelor de la guvernare cu mult înaintea începerii campaniei electorale. Calitatea datelor publicate ar putea fi îmbunătățită prin uniformizarea informațiilor centralizate de la candidați.

Participarea persoanelor cu dizabilități

Procesul electoral nu este pe deplin accesibil persoanelor cu dizabilități. Nu există nici instrumente speciale pentru votarea neasistată şi, cu puţine excepţii, nici informaţii publicate în format adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilităţi (Braille, limbaj mimico-gestual, format easy to read etc.). Au fost adoptate măsuri pozitive pentru aceste alegeri, precum posibilitatea de a schimba secția de votare dacă cea la care este arondat alegătorul nu este accesibilă, prelungirea termenului de înscriere și introducerea posibilității de înregistrare online pentru urna specială, dar și colectarea de date despre accesibilitatea secțiilor de votare. Aceste modificări se aplică însă doar la alegerile din 2019 și trebuie reglementate și în legislația de bază.

Ziua alegerilor

Ziua alegerilor s-a desfășurat în general ordonat, însă complexitatea procedurilor a afectat eficiența votării, precum și înțelegerea procedurilor electorale de către alegători și administrația electorală din secțiile de votare. Unul din efectele procedurilor numeroase a fost presiunea semnificativă pusă pe membrii administrației electorale. Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni extinse pentru exercitarea dreptului de vot. La aceste alegeri s-au înființat cele mai multe secții de votare de până acum. Alegerile au fost monitorizate de numeroase organizații naționale și internaționale acreditate de AEP. În unele localități a fost raportată implicarea unor observatori potențial asociați partidelor politice în organizarea secțiilor de votare și în procesul electoral.

Problemele evidenţiate de rapoartele de observare în timpul numărării par cauzate mai degrabă de complexitatea procesului şi de volumul mare de muncă ce le-a revenit birourilor secţiilor de votare decât de intenţia de a vicia rezultatele. Procesul de numărare a voturilor a fost descris de observatori ca obositor şi îndelungat. Cu toate acestea, în unele cazuri există suspiciuni rezonabile de încălcare a legislației și a fost notată existența unor dosare penale legate de numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor. Diferențele identificate între datele privind prezența procesate prin SIMPV și cele din procesele verbale pot crea confuzie, iar cauza acestora nu a fost explicată de autoritățile electorale. La alegerile europarlamentare, numărul de voturi nule din unele secții de votare a fost ridicat. Deși platforma prezenta.roaep.ro oferă transparență cu privire la ziua alegerilor și centralizarea rezultatelor, modalitatea în care sunt publicate datele poate fi îmbunătățită.

Stabilirea rezultatelor și contestații

Respingerea tuturor cererilor de renumărare sau anulare a alegerilor de către BEC (cu o excepție), care însumează aproape 200 de decizii, pentru ambele scrutine, ilustrează utilitatea practică foarte redusă a unor astfel de prevederi. În realitate, astfel de instrumente nu pare că au sens dacă sunt interpretate prin stabilirea unor standarde foarte ridicate și nerezonabile. Respingerea tuturor acestor cereri – recunoscând, desigur, că nu toate sunt întemeiate – reduce încrederea publică și a competitorilor electorali în procesul de contestare a posibilelor încălcări ale legislației. Alegerile ale căror rezultate sau proceduri nu sunt percepute ca solide de către public riscă să afecteze încrederea în democrație.

 

Recomandări 

Sistemul electoral şi cadrul legislativ

1. Pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului electoral, legiferarea prin ordonanțe de urgență pentru modificarea unor aspecte cheie, amendamentele de natură politică ce pot avantaja anumiți competitori, precum și modificarea legislației electorale cu puțin timp înaintea alegerilor trebuie evitate. Aspecte fundamentale precum modul de formare a comisiilor electorale nu ar trebui modificate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.
2. Cadrul legislativ electoral ar trebui reformat într-un mod transparent și cu mult timp înaintea următorului ciclu electoral, prin adoptarea unui Cod Electoral aliniat standardelor și bunelor practici internaționale.
3. Pentru a asigura o mai bună reprezentativitate la nivel local și pentru a reduce influența primarilor în funcție, legea ar trebui modificată pentru a se reveni la vot în două tururi la alegerile locale.

Administrația electorală

4. Legislaţia trebuie să prevadă că şedinţele birourilor electorale la orice nivel sunt publice.
5. Legislația ar trebui revizuită pentru a permite o mai bună reprezentare a competitorilor electorali în birourilor electorale. Regulile preferențiale care pun partidele parlamentare în avantaj la alegerile locale sau europarlamentare ar trebui reconsiderate.
6. Capacitatea profesională a membrilor Corpului Experților Electorali trebuie consolidată prin formare continuă și evaluare constantă.
7. Pentru a asigura informarea corectă și timpurie a alegătorilor, recomandăm elaborarea unor materiale de educație electorală în timp util și diseminarea acestora pe scară largă, inclusiv în limbile minorităţilor naţionale şi în format adaptat pentru necesităţile persoanelor cu dizabilităţi (limbaj mimico-gestual, format easy-to-read, Braille etc.).

Înregistrarea alegătorilor și listele electorale

8. Legislația ar trebui să fie armonizată cu obiectivele Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, prin înlăturarea restricțiilor privind drepturile de vot în baza dizabilităților intelectuale sau psihosociale.
9. Pentru a asigura transparența procesului, MAI ar putea publica statistici despre acest proces, per localitate, înaintea zilei alegerilor, fiind o componentă importantă a integrității procesului electoral care ar putea fi monitorizată și de observatori externi.
10. Pentru a asigura transparența procesului, MAI ar putea publica statistici despre acest proces, per localitate, înaintea zilei alegerilor, fiind o componentă importantă a integrității procesului electoral care ar putea fi monitorizată și de observatori externi.

Înregistrarea candidaților

11. Legea ar trebui modificată astfel încât să permită oricărui alegător să semneze pentru susţinerea mai multor candidaturi pentru alegerile europarlamentare. Pentru a asigura accesul la procesul electoral și consolidarea mecanismelor de verificare a semnăturilor, numărul acestora ar trebui redus.
12. Pentru a detalia procesul de verificare a dosarelor de candidatură, ar trebui elaborată o procedură pentru verificarea semnăturilor de susținere a listelor de candidați.
13. Autorităţile ar trebui să facă eforturi pentru actualizarea permanentă a Registrului Partidelor Politice, iar mecanismul înscrierii alianţelor şi listelor de candidaţi ar trebui să respecte dreptul partidelor de a-şi alege reprezentanţii.
14. Legea ar trebuie să prevadă un termen mai lung pentru contestarea candidaturilor la alegerile locale. Legislația pentru ambele tipuri de alegeri ar trebui modificată pentru a permite accesul alegătorilor și altor părți interesate la informații extinse despre candidați, publicate în timp util și online, în formate deschise.

Participarea femeilor la procesul electoral

15. Legislația ar trebui să prevadă că listele care nu respectă criteriile reprezentării ambelor sexe pe listele de candidați la alegerile locale ar trebui să fie nule de drept. Autoritățile ar trebui să publice date mai detaliate cu privire la candidaturile înregistrate, pentru a spori transparența și pentru a asigura posibilitatea de a le contesta.

Campania electorală

16. Legislația ar trebui revizuită pentru a clarifica suficient reglementările privind campania outdoor și pentru a elimina restricțiile nejustificate.
17. Subvențiile anuale pentru partidele politice trebuie limitate, iar transparența modului și în care sunt cheltuite fondurile trebuie sporită, inclusiv prin publicarea beneficiarilor fondurilor și marcarea materialelor de propagandă în perioadele neelectorale. Legea ar trebui să definească publicitatea politică în afara campaniilor electorale.

Finanțarea campaniilor electorale

18. Pentru a crește transparența finanţării campaniei electorale, autoritățile ar putea introduce cerințe prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.
19. Pentru a facilita reutilizarea datelor, modalitatea de colectare a acestora ar putea fi îmbunătățită. Legislația ar putea fi modificată pentru a reglementa modalitățile și calendarul publicării datelor despre veniturile și cheltuielile competitorilor din perioada electorală.
20. Legislaţia trebuie modificată pentru a permite definirea, marcarea și raportarea publicității politice și în afara campaniilor electorale, inclusiv prin liste cu contracte și furnizori.

Observarea alegerilor

21. Procedura de acreditare trebuie amendată pentru a corespunde cu reglementările relevante din Legea 208/2015.

Participarea persoanelor cu dizabilități

22. Pentru a asigura independența procesului de votare și un vot cât mai informat, autoritățile electorale trebuie să introducă măsuri pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu dizabilități la procesul electoral. Autoritățile electorale trebuie să întreprindă toată măsurile necesare pentru a se asigura de faptul că persoanele cu dizabilități auditive sau vizuale primesc informațiile necesare privind procedurile de vot și pot vota fără bariere.
23. Procedurile privind înregistrarea pentru votul cu urna specială folosite la alegerile din 2020 și din 2024 ar trebui introduse în legea electorală.
24. Legislaţia electorală trebuie să prevadă dreptul alegătorilor cu mobilitate redusă de a vota la altă secţie dacă cea la care sunt arondaţi nu este accesibilă. AEP ar trebui să desfăşoare o campanie de informare privind dreptul alegătorilor cu mobilitate redusă de de a vota într-o secţie de votare accesibilă şi să introducă lista secţiilor accesibile în partea publică a Registrului Electoral, care poate fi consultată de alegători.

Ziua alegerilor și numărarea voturilor

25. Legislaţia electorală trebuie să prevadă în mod permanent că alegătorii care la ora închiderii secţiilor de votare se află în aşteptare pot să-şi exercite dreptul de vot.
26. Preşedinţii BESV şi locţiitorii acestora trebuie să beneficieze de instruire temeinică privind completarea proceselor verbale, în cadrul unor sesiuni cu exerciții practice.
27. Predarea proceselor verbale cu rezultatele şi a materialelor electorale de la BESV către birourile de circumscripţie trebuie planificată eficient, astfel încât să se elimine aglomeraţia şi cozile și să reducă timpii de așteptare pentru reprezentanții BESV.

Stabilirea rezultatelor și contestații

28. Considerăm că pentru a asigura integritatea și credibilitatea procesului electoral, cererile de renumărare unde există indicii relevante că s-au comis încălcări ale legislației ar trebui luate în considerare.
29. Legislaţia trebuie să reglementeze procedura de renumărare a voturilor şi să prevadă termene și etape clare pentru a asigura dreptul real al competitorilor de a contesta rezultatele.
30. Legea electorală trebuie să prevadă modalități și termene clare pentru contestarea deciziilor tuturor birourilor electorale.
31. Legea electorală trebuie să permită tuturor candidaţilor la alegerile locale să depună cereri privind anularea alegerilor.
32. Termenele limită pentru contestarea rezultatelor trebuie să fie relative la publicarea acestora şi nu la încheierea votării.

Organizațiile membre ale Coaliției VotCorect atrag atenția asupra importanței respectării legii și procedurilor în cadrul etapei de numărare a voturilor și stabilire a rezultatelor și asigurarea corectitudinii acestora. 

Într-o democrație este esențial ca rezultatele să reflecte exact opțiunile exprimate de alegători. Deja observăm că apar în spațiul public informații privind posibile nereguli de natură să influențeze rezultatele finale. Este important ca suspiciunile să fie înlăturate stabilind corectitudinea rezultatelor prin mecanismele prevăzute de lege pentru aceste cazuri. Atenție sporită trebuie acordată modului în care se vor valida procesele verbale și stabili rezultatele. Înțelegem complexitatea procesului de votare, numărare a voturilor și centralizare a rezultatelor și apreciem eforturile susținute depuse de membrii administrației electorale. Se poate observa că situaţia de-acum se datorează în mare parte complexităţii procesului şi oboselii acumulate de membrii birourilor electorale  – e cunoscut faptul că am susținut că nu este o decizie bună comasarea alegerilor. Aceste dificultăți administrative nu trebuie, însă, să impieteze asupra stabilirii corecte și transparente a rezultatelor. Acest lucru este esențial mai ales pentru că în multe circumscripții diferențele între candidați sunt doar de câteva voturi. 

 

Reiterăm faptul că decizia politică de a comasa alegerile a generat efectele negative care se văd azi în practică. Ele privesc nu doar stabilirea rezultatelor votului, ci și procedurile legate de exercitarea votului: procedurile au fost diferite, la fel si procesele verbale, iar aceste aspecte au îngreunat și prelungit un proces de numărare care era deja complicat. Urmărirea procesului a devenit mai dificilă și pentru observatori, fapt ce reduce transparența. Coaliția VotCorect a primit și sesizări de la public care ilustrează că în unele secții de votare formularele nu au fost completate corect și nu reflectă votul din secțiile respective.

 

În acest context, solicităm administrației electorale să trateze cu cea mai mare seriozitate sesizările candidaților sau ale cetățenilor prin care se solicită renumărarea voturilor sau reverificarea proceselor verbale, indiferent că este vorba de calcule eronate sau de posibile tentative de fraudare a rezultatelor alegerilor din secțiile respective. Reamintim tuturor alegătorilor că pot verifica rezultatele votului din secțiile lor în procesele verbale publicate pe portalul prezenta.roaep.ro. Detalii și pe https://votcorect.ro/plangeri-pv/.

 

Coaliția este formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic, Observatorul Electoral și Code for Romania. 

Coaliția Vot Corect a lansat concluziile preliminare ale activității de observare a alegerilor din 9 iunie. Raportul include date despre ziua votării, dar și despre procesul de organizare a alegerilor, înregistrarea candidaturilor, finanțarea campaniei sau despre campania electorală.

Coaliția VotCorect este formată din Expert Forum (EFOR), CIVICA, CSD (Centrul pentru Studiul Democratiei), Centrul pentru Resurse Civice / The Civic Resource Centre, Rădăuțiul civic și Observatorul Electoral. Code for Romania a dezvoltat aplicația Vote Monitor. În Republica Moldova am colaborat cu Promo-LEX, iar în România cu observatori internaționali acreditați de European Platform for Democratic Elections – EPDE.

 

Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opțiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare și modificarea legislației electorale cu foarte puțin timp înainte de alegeri. Autoritățile au organizat procesul eficient, dar comasarea alegerilor a condus la creșterea complexității procedurilor și la nevoia de a elabora un număr semnificativ de decizii de interpretare a legislației. Legislația electorală și-a arătat limitele, iar lipsa unui Cod Electoral a fost evidentă. 

Suprapunerea celor două scrutine a evidențiat mai degrabă teme de campanie legate de alegerile locale, iar activitatea politică s-a concentrat în jurul competiției pentru aceste alegeri. În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav chiar în ziua alegerilor.

Procesul de înregistrare a candidaților la europarlamentare este restrictiv, ceea ce afectează competiția electorală, iar verificarea semnăturilor de susținere rămâne formală. La alegerile locale s-a remarcat o scădere a numărului de liste care nu includ candidați de ambele sexe care au fost acceptate în procesul electoral de birourile de circumscripție, însă existenţa lor rămâne o problemă.  Deși numărul candidatelor a crescut față de ultimele alegeri locale, participarea femeilor în alegeri, pe locuri eligibile, rămâne scăzută.

Informarea alegătorilor nu a făcut obiectul unor campanii pe scară largă. Procedura de  înregistrare activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare a fost insuficient diseminată. 

Transparența finanțării campaniei a fost asigurată de publicarea de date în mod constant de către AEP, dar a fost serios afectată de cheltuielile semnificative din perioada de precampanie foarte activă, desfășurată fără aplicarea regulilor de transparență din campanie. Utilizarea constantă a subvențiilor pentru presă și propagandă au oferit un avantaj partidelor de la guvernare cu mult înaintea începerii campaniei electorale.

Ziua alegerilor s-a desfășurat în general ordonat, însă complexitatea procedurilor a afectat eficiența votării, precum și înțelegerea procedurilor electorale de către alegători și administrația electorală din secțiile de votare. De asemenea, unul din efectele procedurilor numeroase a fost presiunea semnificativă pusă pe membrii administrației electorale. Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni extinse pentru exercitarea dreptului de vot. Alegerile au fost monitorizate de numeroase organizații naționale și internaționale acreditate de AEP. În unele localități a fost raportată implicarea unor observatori potențial asociați partidelor politice în organizarea secțiilor de votare și în procesul electoral. 

Problemele evidenţiate de rapoartele de observare în timpul numărării par cauzate mai degrabă de complexitatea procesului şi de volumul mare de muncă ce le-a revenit birourilor secţiilor de votare decât de intenţia de a vicia rezultatele. Procesul de numărare a voturilor a fost descris de observatori ca obositor şi îndelungat.

 

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor europarlamentare și locale este unul complex. Legislația primară, compusă în primul rând din două legi electorale (33/2007 și 115/2015) și OUG 21/2024, a fost completată de numeroase hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC) și ale Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Acest cadru legislativ neunitar a creat confunzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul persoanelor implicate în organizarea alegerilor. Încă o data necesitatea unui Cod Electoral cu proceduri unitare a fost evidențiată la alegerile din 9 iunie.

Comasarea alegerilor a fost decisă de Guvern prin OUG 21/2024 în data pe 8 martie, cu foarte puțin timp înainte de data limită pentru emiterea hotărârilor de organizare a alegerilor europarlamentare. Pe lângă stabilirea cadrului legal pentru comasarea alegerilor, ordonanța a soluționat și anumite lipsuri legislative, în special în privința Legii 33/2007 pentru organizarea alegerilor europarlamentare. EFOR a atras atenția încă din toamna anului 2023 că legislația pentru europarlamentare este neclară și insuficient corelată cu schimbările legislative majore din ultimii ani din materia electorală[1].

EFOR a criticat schimbarea modalității de formare a birourilor electorale care limitează reprezentarea anumitor partide politice, permiterea migrației politice prin reglementarea posibilității aleșilor locali de a schimba partidul din partea căruia candidează, dar și folosirea ordonanței de urgență ca modalități de reglementare în această materie[2]. Curtea Constituțională a hotărât pe 14 mai că ordonanța de urgență este constituțională cu privire la justificarea urgenței și modificarea modalității de formare a BEC.[3] Decizia comasării ar fi trebuit să fie luată în Parlament, mai ales că era de notorietate faptul că în 2024 vor avea loc patru runde de alegeri. Pentru reglementările legate de migrația primarilor există deja jurisprudență a Curții Constituționale care a găsit această practică neconstituțională (de exemplu Decizia CCR 761/2014 care constată că OUG 55/2014 încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție ” în raport cu situația consilierilor locali și județeni.”)

Chiar dacă s-a organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului de OUG, timpul de pregătire a fost mult prea scurt. Mai mulți interlocutori au subliniat că OUG nu rezolvă toate lipsurile legislative, ceea ce a afectat negativ desfășurarea procesului electoral. De asemenea, emiterea unor OUG-uri care să reglementeze doar alegerile curente – și în 2019 și anul acesta – este o practică defectuoasă care creează lipsă de predictibilitate.

Unul dintre efectele negative ale comasării alegerilor a fost emiterea unui număr mare de hotărâri de către Biroul Electoral Central, pentru a suplini lipsa de claritate a cadrului legal. Acest aspect a fost subliniat de mai mulți interlocutori VotCorect, iar unul dintre efectele directe a fost creșterea complexității procesului electoral. Numărul mare de activități din calendarul electoral a generat dificultăți pentru instituțiile publice în implementarea acestuia. Decizia BEC legată de utilizarea urnei speciale (emisă la recomandarea VotCorect) a fost una îmbucurătoare deoarece pentru că simplifică / clarifică mecanismul de exprimare a dreptului de vot.

Administraţia electorală

În pofida dificultăţii create de comasarea alegerilor într-un cadru legislativ neunitar şi lacunar, insuficient suplimentat de OUG 21/2024, Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central au organizat scrutinul în mod eficient. Chiar dacă a emis un număr mare de hotărâri pentru a uniformiza anumite aspecte ale procesului, BEC nu ar fi putut, respectând limitele atribuţiilor sale legale, să rezolve în totalitate discrepanţele dintre cele două legi electorale care nu au fost acoperite de OUG 21/2024. 

Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 21/2024 cu mult mai puţin timp înaintea alegerilor decât prevede Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia; în plus, modificarea a restrâns reprezentarea politică, dezavantajând partidele care ar fi avut reprezentare mai crescută la alegerile locale și partidele care nu aveau reprezentare în Parlamentul European în 2019.  

În urma unor contestații, BEC a identificat nereguli în procesul de tragere la sorţi a preşedinţilor şi locțiitorilor unor birouri de circumscripţie locală (nerespectarea criteriului de proximitate şi includerea pe listele de desemnare a unor persoane care nu erau magistrați) şi a dispus anularea şi reluarea acestora în unele judeţe.

Hotărârile BEC au fost publicate cu promptitudine pe pagina de web, dar faptul că şedinţele nu au fost publice a redus transparenţa procesului. Pentru prima dată, solicitarea de a stabili o întâlnire cu observatorii din partea societăţii civile a fost aprobată, BEC adoptând astfel o bună practică ce ar trebui continuată la alegerile următoare.

Informarea alegătorilor cu privire la procesul electoral a rămas aproape numai în mediul online şi  nu a făcut obiectul unor campanii pe scară largă. Deși au existat noutăți importante, cu impact asupra zilei alegerilor, precum cele legate de termenul limită pentru stabilirea reședinței, acestea nu au fost promovate suficient.

Majoritatea interlocutorilor au exprimat încredere în profesionalismul şi imparţialitatea AEP şi birourilor electorale de la toate cele patru niveluri ale administraţiei electorale.

Materialele de instruire elaborate pentru birourile electorale ale secţiilor de votare au fost clare şi cuprinzătoare. Echipa Vot Corect nu a putut observa în mod sistematic sesiunile de instruire, însă informaţiile culese sporadic indică diferenţe în organizarea acestora la nivel de circumscripţii, mai ales în ce priveşte numărul de participanţi.

 

Înregistrarea alegătorilor şi listele electorale

În discuţiile cu echipa Vot Corect, reprezentanţii administraţiei electorale au exprimat în general încredere în acurateţea registrului electoral şi listelor electorale.

OUG 21/2024 a stabilit că doar alegătorii care au obţinut reşedinţa (viza de flotant) cu 60 de zile înaintea scrutinului pot vota la alegerile locale în circumscripţia de reşedinţă. Această prevedere, în contextul adoptării OUG foarte aproape de termenul limită pentru stabilirea datei alegerilor, a lăsat un timp relativ scurt pentru înscrierea alegătorilor. De asemenea, reprezintă o derogare de la o normă care intra în vigoare în acest an pentru prima dată, ceea ce poate crea confuzie.

Pentru înregistrarea activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare considerăm că ar fi trebuit organizată o campanie de informare mult mai largă. Cu toate că Autoritatea Electorală Permanentă a publicat un set de instrucţiuni, diseminarea acestuia a rămas limitată. Observatorilor Vot Corect li s-au semnalat câteva cazuri în care persoane eligibile care au depus cererile de înscriere la timp nu au fost înscrise şi nu au putut vota

Ca urmare a unei hotărâri luate de BEC pe 7 iunie, la solicitarea MAI Autoritatea Electorală Permanentă a tipărit 19.766 de buletine de vot suplimentare pentru un număr de 54 de localități din opt județe, în carenumărul alegătorilor cu reședințe crescuse semnificativ. Transparența legată de stabilirea adreselor de reședință a fost scăzută, în condițiile în care creșterea semnificativă a înregistrărilor înainte de alegeri e o problemă recurentă care afectează procesul electoral în anumite circumscripții. Decizia BEC a fost luată foarte târziu, mai ales ținem cont de faptul că termenul limită pentru stabilirea reședințelor a fost 10 aprilie, iar situația exactă era cunoscută.

 

Înregistrarea candidaților

Înregistrarea candidaților s-a realizat pe două niveluri diferite, la BEC pentru europarlamentare și la birourile de circumscripție locală la alegerile locale. La alegerile europarlamentare din România, condițiile de înscriere sunt dintre cele mai restrictive din Uniunea Europeană și limitează posibilitatea unei competiții electorale mai largi. De asemenea, numărul mare de semnături – 200.000 pentru partide și alianțe și 100.000 pentru candidații independenți – îngreunează activitatea de verificare a dosarelor de candidatură.

Numărul mare de semnături nu asigură neapărat reprezentativitatea competitorilor și mai degrabă încurajează utilizarea unor mijloace de colectare ilegale. Cadrul legislativ și mecanismele practice nu asigură BEC prea multe opțiuni de a respinge candidaturi în cazul în care semnăturile nu sunt considerate a fi reale și legal colectate, verificarea făcându-se doar pe formă și fond. Chiar dacă BEC nu a înaintat nicio plângere penală pentru alegerile din iunie 2024, candidatul independent Silvestru Șoșoacă este cercetat penal pentru utilizarea unor semnături ilegale. Înscrierea în cursa electorală inopinată și fără o campanie prealabilă a unor candidați sau partide ridică semne de întrebare privind integritatea modului de colectare a datelor.

BEC a înregistrat candidaturile a 12 partide și 4 candidați independenți. Femeile reprezintă 32% dintre candidați[4]. Candidaturile Partidul Diaspora Unită au fost respinse inițial pe motivul lipsei unui număr suficient de semnături. Ulterior instanța a decis acceptarea candidaturilor pentru că  listele de susținători au fost distruse de o inundație și, în aceste condiții, nu au mai putut fi verificate.

Pentru alegerile locale au fost înregistrați 207.390 de candidați, mai puțin candidați decât în 2016 și 2020. Femeile reprezintă 24% dintre candidați. Datele au fost publicate de către BEC în format centralizat la mai bine de o săptămână de la rămânerea definitivă a candidaturilor, relevând că 467 de liste depuse pentru consilii locale (3%) care nu respectă prevederile art. 7 din Legea 115/2015, adică nu asigură reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale, regulă aplicabilă listelor care conțin mai mult de 2 persoane. Deși nu respectă această condiție, listele respective nu au fost declarate nule. Lipsa unor statistici despre vârstă candidaților ne împiedică să stabilim dacă toți au avut vârsta legală. În privința publicării datelor legate de candidați cadrul legislativ este învechit, ceea ce limitează și posibilitățile de contestare a candidaturilor. În ciuda mai multor solicitări înaintate BEC și birourilor de circumscripție din București coaliția VotCorect nu a putut observa verificarea acestor semnături. Publicarea limitată a datelor despre candidați limitează posibilitatea reală de a contesta candidaturile, iar termenul de 48 de ore este nerealist.

Din datele publicate rezultă că aproximativ 400 de primari au schimbat partidul și au candidat din partea unei formațiuni diferite față de cea în care au fost aleși în 2020, ca efect al OUG 21/2024[5].

 

Campania electorală 

Numărul dezbaterilor electorale a fost redus, iar mesajele adresate electoratului de cele mai multe ori vagi şi conturate în termeni generali. Cu toate că alianţa pentru alegerile europarlamentare dintre cele două partide mai mari nu a fost replicată în alegerile locale decât într-un număr relativ restrâns de localităţi, contextul politic creat a redus confruntarea politică între candidaţii desemnaţi de partidele respective.  

Campania pentru alegerile europarlamentare a fost eclipsată de cea pentru locale. Temele de interes european au fost absente din discursul politic, iar spaţiul rămas liber pare să fi oferit mai mult ecou discursului antieuropean suveranist al unor competitori.

La rândul său, discursul campaniei pentru locale nu a conţinut foarte multe teme de interes pentru electorat, iar cazurile în care competitorii au recurs la atacuri la persoană şi mesaje calomnioase au fost frecvente. În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav chiar în ziua alegerilor, raportat în Bucuresti. Încercări de manipulare a electoratului au fost identificate în publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite, care au fost criticate de sociologi ca lipsite de credibilitate, neprofesioniste şi bazate pe metodologie defectuoasă. Contrar prevederilor legii, unele sondaje au fost publicate inclusiv în ziua alegerilor.

Ca şi la alte alegeri, campania outdoor a avut foarte puțină vizibilitate în comparație cu perioada de precampanie, fapt ce s-a datorat reglementărilor restrictive privind afișajul electoral. Campania a fost în schimb vizibilă şi activă în mediul online, majoritatea partidelor şi candidaţilor alegând reţelele sociale ca mediu preferat pentru a-şi transmite mesajul către electorat.

 

Finanțarea campaniei electorale

 

Din punct de vedere legal, finanțarea campaniei electorale s-a desfășurat separat pentru cele două tipuri de scrutin, după reguli similare. AEP a publicat două ghiduri privind finanțarea campaniei electorale, care au fost supuse dezbaterii publice și a organizat mai multe seminare de pregătire pentru mandatarii financiari ai partidelor. Suprapunerea celor două tipuri de alegeri a generat dificultăți pentru unii competitori cu capacitate mai scăzută de a identifica mandatari financiari, mai ales că perioada de campanie s-a suprapus și peste cea de depunere a raportărilor financiare anuale. Unii interlocutori au subliniat dificultatea de a asigura desfășurarea activităților de raportare pentru două tipuri de alegeri în paralel. Chiar dacă scriptic cele două campanii sunt finanțate diferit, în practică am constatat că a existat în unele cazuri o suprapunere de facto a acțiunilor de campanie, ceea ce avantajează partidele cu resurse semnificative. 

Veniturile competitorilor au fost de 110 pentru alegerile europarlamentare și de 205 de milioane de lei pentru alegerile locale, iar cheltuielile de 106 milioane de lei, respectiv 171 de milioane de lei[6]. Este îmbucurător că, deși nu există o obligație legală, AEP a publicat în fiecare săptămână statistici privind tranzacțiile competitorilor. Cu toate acestea, calitatea datelor ar putea fi îmbunătățită pentru a permite o prelucrare mai eficientă. În premieră au fost publicate în acest an și cheltuielile, ceea ce a contribuit la creșterea transparenței acestora. Competitorii electorali au cheltuit cel mai mult la europarlamentare pe online (36%), radio/tv/presă (35%) și vestimentație pentru echipele de partid (10%). 

Competitorii nu au folosit bani din subvenții, campania fiind finanțată cu fonduri private, cu excepții minore. În mod paradoxal, la anumite partide – cel mai proeminent caz fiind cel al AUR –candidați aflați pe ultimele locuri pe listă au contribuit financiar semnificativ la finanțarea campaniei pentru europarlamentare. Se ridică semne de întrebare legitime cu privire la interesul acestora de a finanța o campanie care cel mai probabil nu le va aduce un mandat de europarlamentar în urma alegerilor și se nasc suspiciuni privind posibila finanțare indirectă a campaniei de către terți

Transparența finanțarii campaniei electorale este redusă și din cauza modelului legislativ defectuos adoptat în România din 2015 care permite efectuarea unor cheltuieli semnificative înainte de începerea campaniei electorale propriu-zise. Spre deosebire de perioada campaniei electorale, în pre-campanie partidele politice pot cheltui resurse importante fără a avea obligații de transparență similare celor din campanie (de exemplu nu există obligativitatea marcării a materialelor electorale). Cheltuielile privind finanțarea pre-campaniei sunt raportate abia anul următor în cadrul rapoartelor privind finanțarea anuală a partidelor politice, ceea ce reduce și întârzie transparentizarea procesului. De asemenea, persoanele care vor candida ca independenți pot face cheltuieli în perioada de pre-campanie fără ca acestor cheltuieli să le fie asociată o obligație de transparență.

Analizele publicate de Expert Forum au mai relevat faptul că în mediul online au fost cheltuiți bani în cadrul campaniei electorale de către terți mascați sub forma unor publicații, care au fost și promovate prin intermediul Facebook Ads. În cazul AUR am identificat mai multe pagini care au promovat intens candidații și care funcționează ca ziare.  

Observarea alegerilor

Autoritatea Electorală Permanentă a acreditat 102 organizații ale societății civile și 87 observatori internaționali reprezentând 28 de organizații, potrivit informațiilor publicate pe pagina de web a instituției. Din prima categorie, cinci organizații acreditate sunt membre ale coaliției Vot Corect; dintre observatorii internaționali, două organizații au observat în parteneriat cu Vot Corect – Promo-Lex și European Platform for Democratic Elections – iar Election-Watch EU a avut Vot Corect ca reprezentant național. Cu câteva zile înaintea scrutinului, echipa Vot Corect a participat la o întâlnire cu observatorii ODIHR.

La începutul perioadei electorale, echipa Vot Corect a solicitat întâlniri principalelor instituții care au participat la organizarea alegerilor și altor participanți la procesul electoral. Dorim să mulțumim instituțiilor care au acceptat să discute cu echipa VotCorect sau care ne-au permis accesul să observăm modul în care își desfășoară activitatea  – Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, Biroului electoral al sectorului 1, tuturor birourilor electorale ale secțiilor de votare vizitate de observatori) și celorlalți interlocutori pentru deschidere și pentru informațiile oferite pentru acest raport. De asemenea, mulțumim reprezentanților partidelor politice care s-au întâlnit cu echipa VotCorect.

Pentru ziua alegerilor, Expert Forum a organizat un centru de asistență pentru alegători și observatori, compus din serviciul telverde 0800 460 002 și platforma www.votcorect.ro. Au fost înregistrate peste 400 de sesizări și întrebări legate de procedurile electorale prin intermediul call center.

Organizațiile membre Vot Corect au acreditat peste 800 de observatori în țară și străinătate, care până la momentul prezentării acestui raport au trimis prin aplicația Vote Monitor, dezvoltată de Code for Romania, informații din 925 secții de votare. Aplicația a permis procesarea acestor date în timp real; rapoartele de observare de la observatorii care nu au folosit aplicația vor fi incluse doar în raportul final. Distribuirea observatorilor în teritoriu a depins și de opțiunile acestor, de aceea relevanța statistică a eșantionului de secții observate poate fi afectată de faptul că în unele județe numărul observatorilor a fost mai ridicat decât în altele.

În timpul votării, observatorii au fost bine primiți și informațiile solicitate le-au fost puse la dispoziție de birourile electorale în 95% din cazuri; în mod regretabil, au fost semnalate și cazuri de intimidare a observatorilor. În ce privește transparența procesului în general, a fost evaluată ca fiind bună și foarte bună în peste 90% din secțiile vizitate în timpul votării, dar în doar 70% din cazuri la numărarea voturilor.. Observatorii Vot Corect au întâlnit observatori acreditați de alte organizații în 40% din secții.

 

Ziua alegerilor

 

Deschiderea secțiilor de votare

 

Observatorii au evaluat procedura de deschidere ca bună şi foarte bună în peste 95% din secţiile observate. Secţiile de votare s-au deschis la timp, cu excepţia a doar 9 din 262 raportate. Observatorii au semnalat şi prezenţa persoanelor neautorizate în timpul deschiderii într-o proporţie îngrijorătoare (25 din 258 secţii raportate); în 7 in 260 secţii raportate, persoane neautorizate au intervenit în procesul de deschidere a secţiei.

 

Votarea

 

Organizarea secțiilor de votare a fost în general bună, deși observatorii au evidențiat nereguli legate de secții de votare aglomerate sau dezorganizate și presiuni asupra alegătorilor. Probleme frecvent semnalateCele mai frecvente probleme au fost cele legate de confuzia legată de modalitatea în care se votează la cele două tipuri de scrutin, precum și cu privire la secțiile de votare în care își exercita dreptul de vot alegătorii. În unele cazuri, alegătorilor li s-a limitat dreptul la vot din cauza neînțelegerii procedurilor și aplicării defectuoase a normelor legale. 

În 5% din secțiile observate materialele electorale nu au fost corespunzătoare – cele mai frecvente sesizări au fost legate de absența tușierelor. Au fost semnalate nereguli generate de modul în care au fost primite buletinele de vot în mai multe secții de votare, adică grupate pe calupuri de buletine de vot pentru aceeași funcție. În acest context, au fost raportate cazuri în care alegătorii au primit mai multe buletine de același tip. 

Atmosfera a fost tensionată în 11% din secțiile de votare observate. În 6% din secții s-au aflat persoane neautorizate, iar in 5% din secții persoane neautorizate au intervenit în proces. În 30% din secțiile observate s-a observat aglomerație.

În ziua alegerilor a fost observată implicarea reprezentanților unor organizații precum Millennium for Human Rights în procesul electoral, inclusiv prin prezența masivă în unele secții de votare, precum și prin implicare în organizarea acestora.

Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor

Numărarea voturilor s-a dovedit a fi un proces dificil şi de durată; mai mulţi observatori au comentat cu privire la volumul mare de muncă şi la efortul depus de birourile electorale ale secţiilor de votare.  Observatorii au apreciat că validitatea voturilor a fost stabilită după criterii rezonabile şi aplicate în mod consecvent în 95% dintre secţiile observate, dar preşedinţii BESV au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale în 22% din cazuri, iar în 33% din cazuri membrii BESV au completat procesele verbale în alb. Indiciile de falsificare a rezultatelor raportate de observatori au reprezentat sub 2% din totalul raportărilor, comparat cu erori procedurale importante în aproape 15%. Buletine de vot de acelaşi fel erau împăturite împreună în urnă în 10% din secţiile vizitate. În aproape 23% din raportări, persoane din afara BESV au participat la numărare.

 Statistici și grafice bazate pe date colectate de la observatori prin aplicația Vote Monitor se regăsesc în prezentarea de mai jos:

Datele privind ziua alegerilor și închiderea sunt completate de observatori care au stat toată ziua într-o secție sau care au vizitat mai multe secții de votare. Așadar, perioadele de timp și numărul de cazuri în care s-au putut constata unele probleme pot diferi.

 

 

 

Până la ora 19.30 organizațiile membre ale Coaliției VotCorect au identificat nerereguli în cadrul procesului electoral care țin de nerespectarea procedurilor, înțelegerea limitată a procedurilor de vot, presiune pusă pe alegători, secții de votare care nu funcționat ordonat sau continuarea campaniei electorale. Informații au fost obținute de la observatorii VotCorect prin intermediul aplicației Vote Monitor, prin call center 0800 460 002 (peste 350 de apeluri) și prin pagina web www.votcorect.ro. Lista integrală de sesizări primite pe platforma Vot Corect este disponibilă la https://votcorect.ro/euro-locale-2024/sesizari.

Până la ora 19:30 procedura de votare a fost evaluată ca fiind bună și foarte bună în 94% dintre secțiile evaluate. Cu toate acestea în doar două treimi dintre secțiile vizitate observatorii au constatat că alegătorii înțelegeau procedura de votare bine sau foarte bine. Proporția îngrijorătoare de 10% din secții de votare în care observatorii au raportat tensiune sau acțiuni de intimidare a rămas neschimbată și în a doua parte a zilei; 29% dintre secțiile vizitate erau aglomerate. Persoane neautorizate au fost observate intervenind în procesul de votare în 4% dintre raportări. SIMPV a funcționat normal în 99.5% dintre secțiile vizitate. Din 746 secții vizitate, aproape un sfert nu sunt accesibile alegătorilor cu mobilitate redusă. Transparenţa procesului a fost evaluată pozitiv de observatori în 98% din raportări.

Au fost semnalate în continuare probleme legate de modalitatea în care se votează la cele două tipuri de scrutin, precum și cu privire la secțiile de votare în care își exercita dreptul de vot alegătorii – identificarea secției de votare pentru fiecare scrutin, votul în circumscripții diferite, distribuirea de buletine de vot. În mai multe secții au fost notate probleme legate de lipsa tușierelor din cabinele de vot, ceea ce a îngreunat și redus integritatea procesului de votare. În mai multe secții de votare au fost observate nereguli legate de distribuirea neregulamentară a buletinelor de vot, de regulă fiind vorba despre alegători care au primit mai multe buletine de același fel.

În străinătate, alegătorii au remarcat că informațiile despre deschiderea/localizarea mai multor secții de votare nu erau corecte, incluzând Koln, Pulling-Freising, Ingolstadt, Germania), Atena sau Glasgow.

Un alegător de la secția 181 din Sectorul 2 a primit un buletin deja marcat cu ștampila VOTAT. O situație similară a fost identificată în Bicaz (Neamț).

Urna de la secția 182 din Cisnădie (Sibiu) era nesigilată, la secția 354 din județ sigiliile erau din plastilină.

La mai multe secții din Mogoșoaia (Ilfov) a fost raportată aglomerație, precum și tensiuni. Organizare defectuoasă, cozi și posibile cazuri de posibilă afectare a secretului votului au fost marcate și în Singureni (Giurgiu). Presiuni asupra alegătorilor au fost raportate și în Ovidiu, Constanța.

În mai multe secții observatori acreditați de Millennium for Human Rights au continuat să aibă o prezență semnificativă, iar în unele cazuri au intervenit direct în procesul electoral. Secții unde au fost raportate astfel de situații se regăsesc în mai multe localități din Ilfov, precum și în București.

Au fost raportate cazuri în care observatorilor nu li s-a permis să observe sau accesul a fost îngreunat: secția Panca (VS), 1111 (Sector 6), 135 (Curtea de Argeș), 273 (Scurtul Mare, TR), 259 (Sinaia), 360 (sector 2), 46 (Timișoara), 898 (București), precum și în Ghimpați (Giurgiu). În unele dintre aceste situații cauza este necunoașterea legii de către membrii birourilor electorale.

S-a reclamat continuarea campaniei electorale prin SMS / telefon de către PSD – Virgiliu-Daniel Nanu/Prahova, Cristian Brian – USR, Daniel Tudorache – independent (Sector 1). În secțiile 255, 254, 253, 252 (București) s-a sesizat că reprezentanții PNL au purtat culorile de campanie ale candidatului.

În plus, au fost observate secții unde numărul de alegători care a votat pe liste suplimentare este semnificativ. Multe dintre ele coincid cu localitățile unde s-au tipărit buletine de vot suplimentare în urma deciziei BEC de pe 7 iunie, ca urmare a stabilirii unui număr semnificativ de reședințe.

Top 20

Judet	UAT	LP	LS	UM	LT	%voturi suplimentare *
TM	BARA	218	241	6	465	113.30%
CS	BREBU NOU	152	169	2	323	112.50%
MH	GODEANU	237	214	1	452	90.72%
CS	BREBU	481	338	36	855	77.75%
MH	POROINA MARE	474	318	29	821	73.21%
HD	BULZEŞTII DE SUS	195	136	3	335	71.79%
CS	ZORLENŢU MARE	565	399	4	968	71.33%
MH	BÂLVĂNEŞTI	438	286	0	724	65.30%
OT	BĂRĂŞTI	619	378	18	1016	64.14%
MH	HUSNICIOARA	591	370	2	963	62.94%
HD	BĂTRÂNA	61	34	2	97	59.02%
MH	PĂDINA	533	216	83	832	56.10%
MH	BALTA	526	282	10	818	55.51%
OT	TĂTULEŞTI	444	161	85	690	55.41%
HD	VORŢA	486	226	41	753	54.94%
OT	FĂGEŢELU	393	198	6	597	51.91%
TR	RĂSMIREŞTI	373	149	31	555	48.79%
MH	CIREŞU	247	89	20	356	44.13%
DJ	BOTOŞEŞTI-PAIA	326	138	0	464	42.33%
SJ	LOZNA	426	159	20	605	42.02%

* voturi în plus pe listele suplimentare în raport cu listele permanente

 

De asemenea, am observat un număr de 28 de secții de votare din București, Sector 3 unde participarea pe liste suplimentare este mai mică de 5% din numărul de alegători înscriși în listele permanente. În jumătate dintre ele participarea este mai mică de 1%, ceea că doar câțiva alegători au votat – este probabil vorba de adrese unde sunt înregistrați mulți cetățeni, fără a locui în fapt la adresa respectiva. Majoritatea alegătorilor sunt înregistrați la COLEGIUL NAȚIONAL ”MATEI BASARAB”, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”BARBU DELAVRANCEA” și ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.78.

 

Coaliția VotCorect este formată din Expert Forum (EFOR), CIVICA, CSD (Centrul pentru Studiul Democratiei), Centrul pentru Resurse Civice / The Civic Resource Centre, Rădăuțiul civic și Observatorul Electoral. Code for Romania a dezvoltat aplicația Vote Monitor. În Republica Moldova colaborăm cu Promo-LEX, iar în România cu observatori internaționali acreditați de European Platform for Democratic Elections – EPDE.

 

Contact

Septimius Pârvu, Expert Forum, 0787.638.315

Maria Krause, Observatorul Electoral, 0723.343.312

Vot Corect a pregătit un Manual al Observatorului, care este unul dintre principalele instrumente pe care le poate folosi un observator electoral pentru a se pregăti pentru ziua alegerilor. Întrucât acesta poate fi folosit și de alte organizații sau de orice alt cetățean interesat, publicăm cele două versiuni ale manualului – pentru țară și pentru străinătate – într-o formă concisă. Pentru întrebări ne puteți scrie la observare@votcorect.ro.

 

Am pregătit un scurt ghid pentru ziua alegerilor, care include elementele esențiale pe care trebuie să le știi înaintea de a te deplasa la secție pentru a vota.

Vezi ghidul integral aici

Harta include secțiile de votare pentru alegerile europarlamentare, aprobate de către Ministerul Afacerilor Externe pentru alegerile din 9 iunie. La alegerile locale nu se poate vota în străinătate!

 

Pentru lista completă a secțiilor vezi și Ordinul MAE 868/10 mai 2024 privind organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024

Dacă identificați neconcordanțe cu privire la poziționarea secțiilor de votare, vă rog să ne scrieți la electoral@expertforum.ro.

Expert Forum a transmis o scrisoare către Avocatul Poporului cu privire la OUG 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024. EFOR și-a exprimat deja opinia și în cadrul procesului de consultare publică organizat de către Ministerul Afacerilor Interne. Am subliniat numeroasele riscuri de constituționalitate pe care le ridică comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, precum și principiile constituționale care sunt încălcate prin modificarea legislației și crearea unui număr semnificativ de derogări de la cadrul legal cu trei luni înaintea alegerilor. În același timp, am arătat că deși era nevoie de adoptarea unor măsuri pentru organizarea alegerilor europarlamentare în condiții bune, cu siguranță comasarea alegerilor nu se afla între acestea. Am solicitat Avocatului Poporului să analizeze ordonanța de urgență, respectiv să sesizeze Curtea Constituțională în privința reglementărilor neconstituționale ale OUG 21/2024.

Argumentele invocate de Expert Forum pot fi consultate aici.

Expert Forum a analizat proiectul ordonanței de urgență și a transmis comentarii către Ministerul de Interne, unele care țin de contextul în care este inițiat actul normativ, iar altele legate de aspecte legislative punctuale. Prezentăm mai jos problemele fundamentale pe care le-am identificat în legătură cu această metodă de legiferare. Notăm că la nivel tehnic textul aduce anumite îmbunătățiri care contribuie la organizarea mai bună a alegerilor europarlamentare. Aceste modificări ar fi trebuit să fie făcute din timp pentru a putea fi implementate corespunzător. Expert Forum a arătat deja de ce comasarea alegerilor cu doar trei luni înaintea datei scrutinului pentru europarlamentare nu este justificată și recomandată.

În concluzie, EFOR își menține poziția cu privire la riscurile de constituționalitate pe care comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale le ridică. În același timp salutăm introducerea normelor care îmbunătățesc procesul de organizare a alegerilor europarlamentare, deși rămânem îngrijorați de modalitatea de legiferare aleasă.

Principalele aspecte:

• Elaborarea unei ordonanțe de urgență care să reglementeze comasarea alegerilor nu este justificată. Aceasta nu survine ca urmare a unei ”situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, element care ține de esența OUG în conformitate cu art. 115 din Constituția României.
• Adoptarea acestei OUG, care modifică reguli importante ale procesului electoral cu trei luni înaintea alegerilor contravine principiilor predictibilității și stabilității juridice.
• OUG se aplică doar pentru aceste alegeri și nu rezolvă neclaritățile legate de Legea 33/2007 pe termen lung.
• Nota de fundamentare nu explică suficient și convingător nevoia de comasare a alegerilor.
• Comasarea poate crea mai multă confuzie și inegalități între actorii electorali, din motive care țin de temele campaniei, finanțarea campaniei, iar procedurile noi și mai complexe, precum și un număr mare de buletine de vot pot afecta dreptul la informare și exprimare politică a alegătorilor.
• Reglementările legate de pierderea mandatului la aleșii locali creează din nou premisele pentru migrație politică și oferă un avantaj primarilor și președinților consiliilor județene în defavoarea consilierilor locali și județeni
• OUG prelungește termenele pentru preluarea mandatelor, termenele reglementate începând să curgă de la 27 septembrie. Organizarea alegerilor locale în iunie și prelungirea perioadei de preluare a mandatului poate crea confuzie și dezechilibru în activitatea administrației publice locale. Mai mult, ar putea afecta calitatea guvernării la nivel local.
• Proiectul redefinește modul de formare a birourilor electorale, pentru a include reprezentanți ai competitorilor care participă la ambele alegeri. Acesta introduce reglementări care schimbă procedura de completare a birourilor și include reguli neclare, respectiv riscul de a defavoriza anumiți competitori electorali.
• Deși termenul pentru stabilirea reședinței (pentru alegerile locale) a fost redus de la 6 luni înaintea datei scrutinului, perioada de 2 luni este prea scurtă, având în vedere că OUG ar putea intra în vigoare în luna martie, deci le oferă alegătorilor mai puțin de o lună să își înregistreze reședința. Așadar, termenul de 60 de zile ar trebui scurtat, mai ales în condițiile în care noile reguli se adoptă intempestiv prin OUG.
• Per ansamblu, legislația nu definește cum se vor corela anumite aspecte care sunt diferite în cele două tipuri de alegeri, inclusiv aspecte importante precum termenele pentru soluționarea unor întâmpinări sau contestații, modul în care se va desfășura campania electorală, finanțarea și controlul campaniei electorale, funcționarea birourilor electorale etc.
• Unele aspecte care reduc eficiența și transparența procesului electoral rămân nerezolvate, incluzând numărul de semnături și verificarea acestora, transparența birourilor electorale, finanțarea campaniei electorale, accesul persoanelor cu dizabilități la procesul electoral.

Vezi și dezbaterea Cum se vor organiza alegerile din 2024?