Legea electorală face mențiune la două tipuri de alegători:
- români – care au cetățenia statului român
- cetăţenii Uniunii Europene – cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România
Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi. Însă, ei pot vota numai la alegerile locale și pentru Parlamentul European. De altfel, cetățenii comunitari pot fi și aleși în consiliul local sau județean, sau chiar în funcție de primar sau președinte CJ.
Înregistrarea cetățenilor Uniunii Europene este reglementată în cea mai mare parte de art 21-24 din Legea 115/2015.
Cum sunt înregistrați cetățenii EU din România?
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista sunt incluși pe listele electorale complementare. Acestea se întocmesc de către primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale și se păstrează în registre speciale.
Listele sunt actualizate de către primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei votării. În cel mult 5 zile de la acest termen, Inspectoratul General pentru Imigrări transmite Autorităţii Electorale Permanente o copie a datelor înscrise în listele electorale complementare.
Listele electorale complementare includ numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei electorale.
Cine este radiat din listele electorale complementare?
Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale sunt radiate din lista electorală complementară, pe baza unei comunicări transmise primarului de către instanţa de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
Radierea se realizează dacă cetățenii:
- nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de vot
- dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului
- în caz de deces – radierea se face pe baza comunicării efectuate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
Cum se pot verifica datele de către alegător?
Cetăţenii UE au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale complementare, iar primarii aduc la cunoştinţa publică locul şi intervalul orar când acestea pot fi verificate.
Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste se fac în scris şi se depun la primar, care este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la data înregistrării întâmpinării.
Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Aceasta se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi se comunică persoanei interesate şi primarului, în termen de 24 de ore de la pronunţare.
Pe ce liste se regăsesc alegătorii UE în ziua alegerilor?
Primarii, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, realizează copii de pe listele electorale complementare, care se înaintează de către primar birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor.
Orice neconcordanţă între lista electorală complementară şi copia menționată mai sus se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară.
Copie de pe lista complementară, Hotărârea nr. 11/2016 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală complementară care va fi folosit la alegerile locale
Ce fac dacă nu mă regăsesc pe lista complementară?
- Înainte de ziua alegerilor
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări trebuie să depună o cerere către primar pentru înscrierea în lista electorală complementară. Cererea se face pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
Prin document care atestă adresa se înţelege unul dintre următoarele acte (art 23 (3) din Legea 115/2015):
- acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere şi altele;
- declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la punctul de mai sus
- declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele de mai sus
- documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.
- În ziua alegerilor
Alegătorul care află în ziua alegerilor că este omis din copia listei electorale complementare este trecut de președintele biroului electoral al secției de votare în lista electorală suplimentară. Alegătorul trebuie să facă dovada că are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele menționate la subsecțiunea de mai sus.
Ce se întâmplă dacă alegătorii își schimbă adresa în altă circumscripție?
Dacă alegătorul schimbă adresa la care locuieşte în altă circumscripţie electorală (localitate) după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare (3 zile înainte de alegeri), acesta îşi exercită dreptul de vot în localitatea pe a cărei rază teritorială locuieşte.
Votarea se face în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă ori de permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţit de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care atestă adresa actuală.
În același timp poate adresa primarului o cerere, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la art. 23 alin. (3). Primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secţiei de votare cererea cetăţeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară. În această situație, alegătorul va fi trecut pe lista electorală suplimentară, de către preşedintele secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă la care locuieşte.
Poate un alegător UE să solicite votarea cu urna specială?
Conform art 91 din Legea 115/2015, alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, pot solicita să voteze cu urna specială. Cererea se face la biroul electoral al secției de votare de persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare. Cetăţenii Uniunii Europene pot solicita urna specială, dar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate menționate mai sus.
Cu ce documente pot vota alegătorii UE?
Conform art 127 (2), cetăţenii Uniunii Europene pot vota pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.