Până la ora 15:00, Coaliția VotCorect a centralizat o serie de nereguli și incidente semnalate de observatori și cetățeni prin intermediul aplicației Vote Monitor, call center 0800 460 002, unde s-au înregistrat peste 100 de apeluri.

Peste 100 de sesizări au fost primite prin intermediul platformei online www.votcorect.ro. O parte semnificativă dintre acestea se referă la continuarea campaniei electorale, în special în mediul online. Notăm că unele dintre ele se referă la candidați care au participat la alegerile prezidențiale, ceea ce confirmă confuzia creată de suprapunerea alegerilor. Lista integrală de sesizări primite pe platforma Vot Corect este disponibilă la  https://votcorect.ro/sesizari. De asemenea, am observat că George Simion a organizat sesiuni live pe Tik Tok astăzi, prin care a îndemânat alegătorii să trimită SMS la un număr de telefon cu textul VOTEZ și să-și declare votul (numărătoare paralelă), ceea ce poate genera o compromitere a secretului votului. 

Potrivit datelor colectate prin aplicaţia VoteMonitor până la ora 13:00 de către observatorii acreditați de organizațiile membre ale Coaliției Vot Corect, prima parte a zilei alegerilor a decurs calm și ordonat. Observatorii Vot Corect au vizitat în total 171 de secții la deschidere și peste 380 în timpul votării până la ora 13:00. Deschiderea secțiilor a fost evaluată pozitiv în peste 99% din cazuri. Una singură dintre secțiile observate s-a deschis cu întârziere, iar în două secții observatorii au notat că persoane din afara BESV au intervenit în procedura de deschidere a secției de votare. 

Votarea a decurs bine sau foarte bine în peste 96% dintre secțiile evaluate de observatori până la ora 13:00. Printre problemele semnalate de observatori se numără atmosferă tensionată în afara secției de votare (3.7%) și în interior (3.5%) și probleme cu funcționarea SIMPV (2%), Persoane neautorizate au fost prezente în 4,4% din secțiile observate, iar persoane din afara BESV au participat la organizarea votării în 3%. În șapte cazuri s-a constatat că un alegător a primit mai multe buletine de vot decât avea dreptul, iar în trei cazuri alegătorii au fost asistați în cabina de vot de persoane care nu aveau acest drept. În 4% din cazuri nu toți cei prezenți au putut urmări procesul fără restricții. Un sfert dintre secțiile vizitate nu au oferit acces independent pentru persoanele cu dizabilități.

Dintre problemele cel mai frecvent semnalate de alegători se numără situaţii în care aceştia nu au putut vota în altă localitate din aceeași circumscripție, deși aveau dreptul. Am depus și o sesizare scrisă la BEJ Cluj pentru a permite alegătorilor să își exprime dreptul de vot pe liste suplimentare, după ce cel puțin trei alegători au sesizat în mai multe localități că nu au putut vota. Am primit sesizări similare și din Constanța, București, Maramureș sau Bistrița Năsăud. Din păcate observăm necunoașterea legii din partea președinților de secții cu privire la regulile de vot. 

Dintre sesizările primite la call center, 15% au fost legate de listele electorale, cetățenii având fie întrebări, fie dificultăți în a vota conform procedurilor pentru parlamentare. Pe lângă aceste restricții, am putut observa faptul că există și o necunoaștere a regulilor de vot, inclusiv în străinătate, cu privire la circumscripția în care pot vota alegătorii. 12% dintre apelurile din call-center au fost legate de blocarea accesului la procesul electoral, problema apărută tot în lipsa de informații atât printre votanți, cât și printre personalul din secții. Astfel, 43% din totalul apelurilor au solicitat informații despre procesul electoral. 

În mai multe cazuri, observatorii au avut dificultăți să observe. La secția de votare nr 134 din Ghimpați, Giurgiu, observatorul a fost presat să iasă din secție de către președintele BESV, iar locțiitorul s-a răstit la observator. Președintele BESV a argumentat înlăturarea observatorului justificând că ar fi fost suficienți observatori în secție. Observatorii nu au putut observa nici în urma sesizării Biroului Electoral Județean. La secția de votare 372 din Stâlpu (Buzău) observatorului nu i s-a permis să observe procesul și i s-a comunicat că nu poate observa nici numărătoarea voturilor. În câteva cazuri, observatorii au fost legitimaţi de reprezentanții forțelor de ordine, deși nu există reglementări care să impună astfel de verificări. Menționăm secțiile 180 din Sector 2 și secția 120 din Sectorul 2, drept exemple din București. 

Într-un caz observatorul părea că reprezintă un partid politic – observatorul VotCorect a identificat un alt observator acreditat de către Comisariatul pentru Societate Civilă în Moșteni (Teleorman) care a confirmat involuntar că observă din partea PSD.

În prima parte a zilei de 30 noiembrie au fost raportate dificultăți cu privire la scanarea unor pașapoarte în străinătate, care au fost soluționate după informațiile deținute de Vot Corect.

Coaliția VotCorect își continuă monitorizarea și încurajează cetățenii să raporteze orice nereguli la 0800 460 002 sau pe platforma www.votcorect.ro. Coaliția VotCorect este formată din Expert Forum (EFOR), CIVICA, Centrul pentru Studiul Democratiei, Centrul pentru Resurse Civice, Rădăuțiul Civic și Observatorul Electoral. Code for Romania a dezvoltat aplicația Vote Monitor. În Republica Moldova colaborăm cu Promo-LEX.

Contact Septimius Pârvu, coordonator program electoral Expert Forum / Coaliția Vot Corect, 0787.638.315

Coaliția Vot Corect a publicat raportul de monitorizare a alegerile din 24 noiembrie.

REZUMAT

Alegerile din 24 noiembrie au fost competitive, iar drepturile fundamentale au fost în general respectate. Programarea alegerilor în trei săptămâni consecutive nu a reușit să separe suficient alegerile prezidențiale de cele parlamentare încât cele două campanii să nu se influențeze reciproc și  a creat numeroase probleme organizatorice. Autoritățile electorale au organizat în general eficient aspectele tehnice ale procesului, dar complexitatea  generată de suprapunerea perioadelor electorale a fost dificil de gestionat. Legislația electorală a fost lipsită de coerență cu privire la mai multe etape ale procesului, iar insuficienta reglementare a unor situații a făcut necesitatea adoptării urgente a unui Cod Electoral și mai evidentă. Rezultatele au fost surprinzătoare inclusiv pentru majoritatea actorilor politici cotați cu șanse ridicate de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin, deoarece vizibilitatea candidatului Călin Georgescu în peisajul electoral mainstream a fost foarte redusă, campania sa fiind bazată într-o mare măsură pe promovare considerată inautentică pe platforma Tik Tok și pe lipsa finanțării campaniei, ceea ce ridică semne de întrebare.

Transparența procesului electoral a fost redusă de faptul că ședințele Biroului Electoral Central nu au fost publice. Deciziile și hotărârile acestuia au fost publicate în general într-un timp scurt, însă, în mod regretabil, procesele verbale ale ședințelor au rămas secrete. Cele mai importante informații au fost transmise către public și prin comunicate de presă. Mai multe decizii în interpretarea legii care au introdus restricții au fost contestate, inclusiv de Vot Corect. Într-un caz, Birourile Electorale Centrale pentru alegerile prezidențiale și pentru parlamentare au interpretat diferit legislația legat de aceleași proceduri pentru fiecare scrutin. Faptul că o decizie restrictivă a BEC privind prelungirea votării în zilele de sâmbătă și duminică a fost anulată în instanță vineri, când votarea în străinătate deja începuse, a dus la situația fără precedent în care regulile privind votarea au fost modificate chiar în timpul votării.

Respingerea arbitrară a unei candidaturi de către Curtea Constituțională, pentru motive cel puțin aparent imputabile și altor candidați care au rămas în cursă și fără a i se da persoanei vizate posibilitatea de a–și prezenta argumentele, a afectat negativ inclusivitatea procesului de înregistrare a candidaturilor și a creat un precedent periculos. În plus, încrederea publică în proces a fost diminuată de percepția răspândită că această acțiune a fost menită să favorizeze un alt candidat cu un mesaj electoral similar. Autenticitatea semnăturilor de susținere a candidaturilor ridică semne de întrebare în cazul unora dintre candidați, care nu au organizat niciun fel de campanie  vizibilă de strângere a acestor date și care în mod evident se bucură de susținere publică foarte redusă. Vot Corect nu a putut observa procedura de verificare a semnăturilor la BEC, deoarece aceasta nu a fost publică, ceea ce a redus transparența.

Suprapunerea celor două campanii electorale a limitat semnificativ vizibilitatea campaniei pentru alegerile parlamentare. Campania pentru prezidențiale a fost la rândul său  lipsită de dinamism, cu un număr limitat de dezbateri reale, iar numeroasele controverse legate de integritatea mai multor candidați au înlocuit discuțiile despre programele politice ale acestora. Candidații  au folosit intensiv mijloace de promovare online și a fost remarcată prezența unor acțiuni de propagandă nemarcată, în principal pe TikTok. Remarcăm lipsa de acțiune eficientă a instituțiilor publice în contracarea unor campanii care par a încălca legislația privind campania electorală și finanțarea acesteia. Insuficiența mijloacelor  de promovare stradală în timpul campaniei, pe de o parte,  și cheltuielile semnificative pentru promovare stradală  în afara campaniei pe de altă parte au redus eficiența comunicării mesajelor de campanie către electorat și au favorizat partidele de la guvernare. Afișajul stradal (panouri) are reguli excesiv de restrictive și au fost remarcate numeroase încălcări ale legislației. Au fost sesizate mai multe exemple de continuare a campaniei electorale în ziua de sâmbătă dinaintea scrutinului și chiar în ziua alegerilor. Autoritățile nu au luat măsuri prompte în cazurile în care campania a fost continuată de persoane publice cu audiență mare, dar au existat cazuri în care persoane private au fost sancționate ca urmare a unor postări pe rețelele sociale în care își dezvăluiau preferințele politice. Aceste intervenții disproporționate au potențialul de a intimida alegătorii și nu sunt justificate.

Transparența finanțării campaniei a fost redusă de faptul că AEP nu a mai publicat după 8 noiembrie  nicio informație cu privire la veniturile și cheltuielile competitorilor electorali, fără a oferi o explicație. Date au fost publicate pe 25 noiembrie, iar acestea au relevat faptul că unul dintre candidați, Călin Georgescu, nu a declarat niciun venit sau cheltuială, ceea ce este neverosimil și ridică semne de întrebare legate de autenticitatea declarației. Autoritatea Electorală Permanentă a fost sesizată pentru demararea urgentă a unui control, iar ANCOM cu privire la inițierea unei investigații, prin colaborare cu Comisia Europeană ci privire la campania Tik Tok desfășurată de candidatul Călin Georgescu. Utilizarea constantă a subvențiilor pentru presă și propagandă a oferit un avantaj partidelor care beneficiază de bani publici cu mult înaintea începerii campaniei electorale. Pe lângă finanțarea declarată a campaniei, am identificat cazuri în care pagini afiliate partidelor politice au promovat candidați prin Facebook Ads fără a declara reclama politică sau în care candidați s-au promovat indirect prin intermediul unor influenceri, podcasturi sau artiști;  nu e clar dacă au fost încheiate contracte pentru aceste servicii.

Zilele alegerilor s-au desfășurat ordonat și într-o atmosferă în general calmă, cu o prezență la vot de 52,55%. Procesul a fost evaluat pozitiv de observatorii Vot Corect în 97% din secțiile de votare observate în timpul deschiderii și votării și în 95% din secțiile observate în timpul numărării voturilor. În timpul votării observatorii au raportat aglomerație la 22% dintre secțiile vizitate, atmosferă tensionată la 4% și prezența persoanelor neautorizate la 5%. Chiar dacă la numărarea voturilor nu s-a observat falsificarea intenționată a rezultatului decât în două cazuri, observatorii au notat că procesul s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată în 14% dintre secțiile de votare observate și președinții BESV au avut dificultăți în completarea proceselor verbale în 11% din cazuri. Numeroasele apeluri primite la call center-ul organizat în ziua alegerilor au relevat faptul că unui număr de alegători li s-a refuzat abuziv dreptul de a vota la referendumul local în Bucureşti pe baza vizei de reședință.

După ziua alegerilor, organizaţia Expert Forum a transmis o sesizare prin care solicita AEP să verifice finanţarea campaniei electorale a candidatului Călin Georgescu şi a pus la dispoziţia cetăţenilor care doreau să facă acelaşi lucru informaţiile necesare. La foarte scurt timp, site-ul www.expertforum.ro a fost afectat de atacuri DDoS (distributed denial-of-service), ceea ce reprezintă un incident grav.

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare este unul complex, iar programarea alegerilor în săptămâni consecutive a evidențiat contradicțiile procedurale dintre legi. Legislația primară (Legea 208/2015, Legea 370/2004, Legea 3/2000 și Legea 288/2015) a fost completată de OUG 98/2024 și de numeroase hotărâri și decizii ale celor două Birouri Electorale Centrale (BEC) și ale Autorității Electorale Permanente (AEP). În mod pozitiv, OUG 98/2024 nu a adus modificări la fel de  semnificative ca în cazul OUG 21/2024,  adoptată pentru alegerile din luna iunie. Cu toate acestea, cadrul legislativ a devenit din ce în ce mai stufos și greu de urmărit, iar lipsa unui Cod Electoral unitar, a afectat desfășurarea procesului electoral.

În lipsa unor prevederi legale clare privind organizarea referendumurilor a făcut necesară modificarea rapidă a legii de aprobare a OUG 29/2019 (care reglementa referendumul național organizat odată cu alegerile prezidențiale din 2019). Ulterior, a fost necesară emiterea unor reglementări suplimentare de către BEC foarte aproape de data scrutinului. Chiar și în acest context considerăm că regulile pentru desfășurarea referendumului și campaniei pentru referendum nu au fost pe deplin clarificate.

Unul dintre efectele negative ale calendarului electoral cu alegeri intercalate a fost emiterea continuă a unui număr ridicat de decizii de către birourile electorale, ceea ce a condus la limitarea capacității publicului de a urmări activitatea celor două BEC-uri, în detrimentul transparenței procesului electoral.

Vot Corect a criticat modul în care au fost emise mai multe hotărâri ale cele două BEC-uri, prin interpretarea restrictivă a legii. Prin decizia 115D/30.10.2024, BEC pentru prezidențiale a stabilit în mod restrictiv că alegătorilor aflați în secția de votare sau care așteaptă să voteze la coadă în afara secției la ora 21 li se va permite să voteze doar duminică până la ora 23.59, nu și vineri și sâmbătă.[1] Având în vedere că legea nu distinge clar între zilele diferite, decizia BEC este restrictivă. Decizia a fost anulată de ÎCCJ pe 22 noiembrie, după începerea primei zile de votare, iar BEC a emis o altă decizie prin care a confirmat că votarea se poate prelungi.

Administrația electorală

Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central și administrația electorală de nivel inferior au gestionat în general eficient aspectele tehnice ale procesului. Cu toate acestea, calendarele electorale încărcate, procedurile numeroase și funcționarea concomitentă a două Birouri Electorale Centrale și a două birouri de nivel mediu în fiecare județ, inclusiv cu componență parțial comună, au pus o presiune semnificativă asupra activității administrației electorale.

Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 98/2024, fără a afecta componența politică a acestora. OUG a stabilit că președinții și locțiitorii BESV selectați pentru alegerile prezidențiale urmau să îndeplinească funcția și pentru alegerile parlamentare. Partidele au putut nominaliza aceeași reprezentanți la ambele tipuri de alegeri. Unul dintre riscurile potențiale este ca aceste persoane să nu își poată îndeplini eficient și corespunzător atribuțiile în toate cele trei weekenduri.

În ceea ce privește formarea secțiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidențiale, procedura de completare cu reprezentanți ai partidelor politice a fost stabilită prin decizie a biroului electoral de circumscripție pentru străinătate și a implicat tragerea la sorți a ordinii partidelor. PNL și AUR au fost selectate pe locurile 8 și 9, ceea ce înseamnă că s-a redus reprezentarea în unele secții, deși acestea sunt partide parlamentare care au nominalizat candidați. Pe de altă parte, unele partide eligibile nu au avut capacitatea de a desemna reprezentanți, ceea ce a îngreunat  procesul de completare a secțiilor. Legea primară ar trebui să fie mai clară cu privire la criteriul de completare a secțiilor de votare. În numeroase secții de votare s-a suplimentat numărul membrilor birourilor electorale pe 21 și 22 noiembrie.

Ședințele birourilor electorale nu sunt publice, iar procesele verbale nu se publică. Vot Corect a solicitat să observe ședințele, însă participarea a fost refuzată de ambele BEC-uri. Constatăm că publicarea materialelor ședințelor pe site nu este suficientă pentru a asigura transparența, fără a înțelege dinamica funcționarii BEC-urilor și modul în care se iau deciziile.

Hotărârile și deciziile BEC-urilor au fost publicate în general cu promptitudine pe pagina de web. Proiectele de decizii nu sunt publicate în avans. Ședințele organizate câteodată în aceeași zi și numărul mare de documente publicate au îngreunat semnificativ procesul de monitorizare.

Birourile Electorale Centrale au refuzat să se întâlnească cu reprezentanți ai Vot Corect, invocând că nu văd ”necesitatea” de a organiza o astfel de întâlnire, ceea ce indică din partea celor două instituții o lipsă de deschidere și transparență. Vot Corect s-a întâlnit cu reprezentanți ai AEP, Ministerului Afacerilor Externe, ai Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, ai Poștei Române (Fabrica de Timbre) și a observat procesarea voturilor prin corespondență la singurul birou deschis în România. Reprezentanții Vot Corect au fost bine primiți la aceste întâlniri, iar informațiile solicitate le-au fost furnizate. Ne-am adresat și mai multor birouri de circumscripție din București și Ilfov (dintre care majoritatea au invocat calendarul electoral încărcat sau lipsa de timp) și partidelor politice. Înaintea alegerilor parlamentare și celui de-al doilea tur de scrutin pentru prezidențiale vom continua să solicităm întâlniri cu alte instituții implicate în organizarea alegerilor și cu actorii politici.

Înregistrarea candidaților

Potrivit legii, fiecare candidatură trebuie să fie susținută de o listă cu 200,000 de semnături, reprezentând mai mult de 1% din numărul alegătorilor înscriși în liste; această cerință excesivă a fost criticată de organizațiile membre Vot Corect și la alte alegeri. Faptul că unii dintre candidați s-au înscris în cursă fără avea niciun fel de campanie vizibilă de colectare de semnături ridică semne de întrebare cu privire la autenticitatea semnăturilor depuse. Procedura de verificare a acestora nu a putut fi observată de Vot Corect, deși am solicitat BEC acest lucru. În mod pozitiv, ambele BEC-uri au emis decizii în care au inclus o listă de proceduri care trebuie urmate pentru validarea dosarelor de candidatură și verificarea semnăturilor.

Pentru alegerile prezidențiale au fost înregistrați 14 candidați, din care 10 susținuți de partide politice, iar patru independenți. Respingerea arbitrară a candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională, pentru motive cel puțin aparent imputabile și altor candidați care au rămas în cursă și fără a i se da persoanei vizate posibilitatea de a–și prezenta argumentele, a afectat negativ inclusivitatea procesului de înregistrare a candidaturilor și a creat un precedent periculos. În plus, încrederea publică în proces a fost diminuată de percepția răspândită că această acțiune a fost menită să favorizeze un alt candidat cu un mesaj electoral similar.

Campania electorală

Campania pentru alegerile prezidențiale, deși lipsită de dezbatere autentică pe marginea programelor politice ale candidaților, a eclipsat campania pentru alegerile parlamentare, așa cum s-a mai întâmplat și în trecut în anii când ele s-au suprapus. Decalarea datelor alegerilor cu doar o săptămână nu a reușit să separe cele două campanii, în schimb a creat potențialul ca decizia electoratului la fiecare scrutin să fie influențată de rezultatul scrutinului precedent.

La alegerile prezidențiale au fost organizate dezbateri, însă formatul multora dintre acestea nu a permis discuții autentice între candidați. Participarea selectivă a candidaților la dezbateri nu a permis alegătorilor să urmărească confruntări reale, cu mici excepții. Cele mai multe dintre aceste emisiuni, în care au fost prezenți puțini candidați sau chiar câte un candidat, nu reflectă deloc realitatea competiției politice. Un exemplu notabil este refuzul candidaților nominalizați de PNL și PSD de a participa la dezbaterea organizată de un post de televiziune în lunea dinaintea alegerilor, aceștia alegând să participe la o emisiune care avea loc în același timp la alt post de televiziune. Apariția unor scandaluri legate de integritatea mai multor dintre candidați, precum Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și George Simion, a jucat un rol important în campanie, în defavoarea unor dezbateri constructive. Deși apreciem existența unor dezbateri (în lipsa acestora la alegerile din 2019), formatul și relevanța acestora ar putea fi mult îmbunătățite.

În general, obligația mass media de a include programe de informare sau dezbatere electorală este respectată pur formalist, într-un mod care să evite orice polemică relevantă sau discuție autentică pe proiecte și programe. În formula actuală aceste programe reprezintă o irosire de resurse.

În perioada obligatorie de încetare a campaniei electorale am observat continuarea campaniei electorale în cazul mai multor candidați, dintre care Nicolae Ciucă și George Simion. În primul caz a fost lansată o melodie de promovare a acestuia pe 23 noiembrie[1].[2] Autoritățile nu au luat măsuri prompte în cazurile în care campania a fost continuată de persoane publice cu audiență mare, dar au existat cazuri în care persoane private au fost sancționate ca urmare a unor postări pe rețelele sociale în care își dezvăluiau preferințele politice. Aceste intervenții disproporționate au potențialul de a intimida alegătorii și nu sunt justificate.

Am notat o prezență ridicată a multor candidați la alegerile prezidențiale, chiar și înainte de înregistrarea oficială a acestora, la podcasturi sau alte emisiuni online similare, iar în majoritatea cazurilor nu au existat confruntări. Acest tip de comportament determină evitarea unui dialog în contradictoriu, emisiunile lăsând impresia că sunt mai degrabă menite să ofere candidaților o platformă pentru a-și prezenta mesajul electoral decât să ofere publicului discuții reale pe marginea programelor politice.

Campania în spațiul public rămâne limitată și ineficientă. Panourile pentru afișaj nu oferă un mediu propice pentru promovarea competitorilor, vizibilitatea acestora fiind  redusă. Regulile privind amplasarea și utilizarea acestora au fost frecvent încălcate, fiind observate numeroase cazuri în care afișele electorale pentru parlamentare erau combinate cu cele pentru prezidențiale sau în care un partid sau candidat a folosit mai multe materiale decât ar fi avut voie.

Utilizarea semnificativă a materialelor de promovare outdoor în precampania electorală și lipsa elementelor de vizibilitate din timpul campaniei electorale continuă să reprezinte o problemă semnificativă pentru transparența cheltuielilor de campanie, corectitudinea și vizibilitatea procesului electoral. Aceste reglementări favorizează partidele care au resurse – în special din subvenții – în defavoarea celor care trebuie să se finanțeze din surse private.

Publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite și uneori necredibile poate reprezenta o încercare de manipulare a electoratului. Este necesară o dezbatere serioasă între practicienii sondajelor de opinie pentru a trage concluzii post-campanie, a îmbunătăți instrumentele în viitor și a încerca o curățare de impostură a profesiei, așa cum se întâmplă în alte state.

Finanțarea campaniilor electorale

Finanțarea celor două campanii electorale s-a desfășurat separat pentru cele două tipuri de scrutin, după reguli în mare parte comune, reglementate prin Legea 334/2006. AEP a publicat două ghiduri privind finanțarea campaniei electorale, care au fost supuse dezbaterii publice și a organizat mai multe seminare de pregătire pentru mandatarii financiari ai partidelor. EFOR a participat la dezbatere și a transmis comentarii; niciunul nu a fost inclus în forma finală a ghidurilor.

AEP și-a asumat publicarea datelor privind veniturile și cheltuielile competitorilor electorali, informații care au fost disponibile pentru primele două săptămâni ale campaniei pentru prezidențiale, respectiv pentru prima săptămână a campaniei pentru parlamentare. Dar publicarea acestora nu s-a mai realizat între 8 și 25 noiembrie[3], pentru motive care nu au fost comunicate. EFOR a solicitat AEP publicarea constantă a acestor date, pentru a asigura transparența procesului electoral. Considerăm că decizia luată de AEP denotă lipsa de transparență și ridică semne de întrebare cu privire la motivele unei astfel de măsuri.

Șase competitori electorali, din care 3 independenți, au declarat 8,4 milioane de lei contribuții. Călin Georgescu nu a declarat niciun venit. Din transferuri partidele au declarat 101 de milioane de lei până pe 22.11.2024, din care 66 de milioane au fost declarate de PSD.

În total, competitorii au cheltuit 88 de milioane de lei, din care PSD a înregistrat facturi de 49 de mil. lei, PNL 14,3 milioane de lei, AUR 4,3 mil. lei, Mircea Geoană de 6,6 mil lei, iar USR de 10,5 mil lei. Călin Georgescu nu a declarat nicio cheltuială. Pe categorii, cel mai mult s-a cheltuit pentru online (50%), radio/tv/presă scrisă (21%), print (7%). În categoria altele (19%) intră diverse servicii, incluzând vestimentație pentru voluntari, consultanță și altele.

EFOR a înaintat o plângere Autorității Electorale Permanente prin care a solicitat investigarea modului în care și-a finanțat campania candidatul independent Călin Georgescu, întrucât lipsa unor venituri și cheltuieli este neverosimilă, mai ales în contextul în care există anumite declarații care arată cum a fost susținută campania acestuia[4].

Deși raportările se fac pentru contracte pentru servicii încheiate de partide, există modalități prin care partidele au ocolit regulile de finanțare a campaniei. Unul dintre acestea este prin terți mascați sub forma producției de publicații, promovate ulterior prin intermediul Facebook Ads. În cazul AUR am identificat mai multe pagini care au promovat intens candidații. De exemplu, pagina 60m.ro a cheltuit în ultima luna 20 mii de euro în beneficiul candidatului AUR fără marcarea vreunei reclame. Cheltuieli similare se regăsesc și la alte pagini asociate AUR. În cazul candidatului Călin Georgescu s-a observat o campanie de promovare intensă pe TikTok; inclusiv BEC a decis înlăturarea unor materiale ale candidatului. De altfel, TikTok, o platformă mai puțin transparentă când vine vorba de marcarea publicității politice, a fost un canal important de comunicare pentru principalii candidați. Cei ai PNL și AUR au fost promovați de artiști din showbiz, iar în contextul în care realizarea de materiale în regie proprie nu este permisă se ridică întrebarea cum au fost realizate și dacă au fost plătite aceste materiale.

În contextul în care verificarea legalității finanțării campaniei se face pe baza documentelor depuse de candidați, pot apărea dubii privind eficiența și integritatea controlului finanțării campaniilor electorale în lipsa unor investigații proactive din partea AEP.

Observarea alegerilor

Autoritatea Electorală Permanentă a acreditat pentru observarea alegerilor prezidențiale 73 organizații ale societății civile (dintre care cinci sunt membre ale coaliției Vot Corect) și observatori internaționali de la 23 de organizații. Alegerile nu au fost observare de Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR). Spre deosebire de alte alegeri, AEP nu a mai publicat lista acreditărilor pe măsură ce acestea au fost emise sau la termenul limită pentru emiterea acestora (15 noiembrie), ci doar cu două zile înaintea scrutinului.

Organizațiile membre Vot Corect au acreditat peste aproape 600 de observatori în țară și străinătate. Pentru zilele alegerilor (22-24 noiembrie), Expert Forum a organizat în București  un centru de asistență pentru alegători și observatori, compus din serviciul telverde 0800 460 002, la care au fost înregistrate peste 400 de sesizări și întrebări legate de procedurile electorale. Pe platforma votcorect.ro au fost înregistrate peste 1000 de sesizări de la începutul campaniei electorale până în ziua publicării acestui raport.

Observatorii acreditați de organizațiile membre Vot Corect au transmis prin aplicația Vote Monitor informații din peste 650 de secții de votare. Pentru prima dată, aplicația Vote Monitor a inclus, pe lângă formularele de observare pentru observatorii acreditați, si posibilitatea de a semnala nereguli legate de alegeri din partea publicului larg.

Distribuirea observatorilor în teritoriu a depins și de opțiunile acestor, de aceea relevanța statistică a eșantionului de secții observate poate fi afectată de faptul că în unele județe numărul observatorilor a fost mai ridicat decât în altele.

Zilele alegerilor

Zilele alegerilor s-au desfășurat ordonat și într-o atmosferă în general calmă, cu o prezență la vot anunțată de AEP de 52,55%.[5]

Deschiderea secțiilor de votare a fost evaluată ca bună și foarte bună în aproape 97% din cele peste 200 de secții de votare observate, potrivit datelor transmise de observatori prin aplicația Vote Monitor. În opt cazuri (4% din secțiile observate) persoane neautorizate au fost prezente în secțiile de votare în timpul deschiderii, iar în trei cazuri persoane din afara BESV au intervenit în procesul de deschidere.

Procesul de votare a fost evaluat pozitiv de observatori în 97% din cele peste 600 de secții vizitate de observatorii Vot Corect. Printre problemele raportate de observatori au fost atmosfera tensionată în apropierea secțiilor de votare (4% din secțiile vizitate) sau în secțiile de votare (4%), aglomerație (22%) și prezența persoanelor neautorizate (5%). În ce privește procedurile, observatorii au notat că birourile electorale ale secțiilor de votare nu au permis să voteze la alegerile prezidențiale alegătorilor cu domiciliul sau reședința în altă localitate într-un procent îngrijorător de 12,5%, iar în 11% din cele 176 de secții observate în București alegătorilor cu domiciliul în altă localitate li s-a permis să voteze la referendumul local. Urnele nu au fost sigilate corespunzător în 2,5% din secțiile observate. Observatorii au raportat că secretul votului a fost respectat în 98% din secțiile observate, iar SIMPV a funcționat corespunzător în peste 99%. Ca și la alte alegeri, observatorii Vot Corect au notat că 25% dintre secțiile vizitate nu sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități.

Numeroasele apeluri primite la call center-ul organizat în ziua alegerilor au relevat faptul că unui număr de alegători li s-a refuzat abuziv dreptul de a vota la referendum pe baza vizei de reședință. În urma unei solicitări a EFOR, BEC a emis o circulară prin care a reamintit președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare să respecte legislația în acest sens.[6]

Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni extinse pentru exercitarea dreptului de vot. Pentru aceste alegeri au fost organizate 950 de secții de votare, cel mai mare număr de până acum, fiind un aspect pozitiv.

Procesarea voturilor prin corespondență a fost bine organizată, în ciuda unui număr limitat de sesizări legate de lipsa unor materiale electorale. Numărul sesizărilor privind lipsa unor materiale electorale a fost scăzut. La ambele tipuri de alegeri numărul persoanelor care s-au înscris pentru a vota a scăzut semnificativ comparativ cu 2019. Vot Corect a observat deschiderea plicurilor la biroul electoral pentru votul prin corespondență, unde procesul a decurs ordonat și în condiții normale.

Numărarea voturilor a fost evaluată ca bună și foarte bună în 95% din cele peste 150 de secții observate. Totuși, observatorii au raportat că procedurile nu au fost respectate întotdeauna, chiar dacă nu cu intenția de a vicia rezultatele: în 40% din secțiile vizitate membrii BESV au semnat procesele verbale în alb, în 20% președinții BESV nu au anunțat cu voce tare fiecare vot, iar în aproape 18% validitatea voturilor contestate nu a fost decisă prin vot. Președinții a 11% din secțiile observate au avut dificultăți în completarea proceselor verbale, iar numărarea s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată în aproape 14% dintre cazurile raportate; în 4% din cazuri nu toți membrii BESV au avut posibilitatea de a examina buletinele de vot. Indicii privind falsificarea rezultatelor au fost raportate în două cazuri.

În marea majoritate a secțiilor vizitate, observatorii au fost bine primiți și informațiile solicitate le-au fost puse la dispoziție. Transparența procesului a fost sporită de faptul că și observatori acreditați de alte organizații au fost prezenți în secțiile observate de  Vot Corect la deschidere (12,8%), în timpul votării (14,6%) și în timpul numărării voturilor (18,29%). Totuși au fost semnalate și cazuri în care unii observatori acreditați de organizațiile civice se prezentau ca fiind din partea partidelor politice și chiar cazuri în care observatorii nu știau numele organizațiilor care i-au acreditat.

Pentru prima dată la aceste alegeri, Autoritatea Electorală Permanentă a publicat rezultatele preliminare, pe baza datelor transmise de secțiile de votare prin intermediul SIMPV, într-un format agregat care a permis vizualizarea clasamentului candidaților sau, în cazul referendumului local din București, al opțiunilor de la referendumul local. Acest demers este binevenit și de natură să contribuie la transparență; totuși, faptul că rezultatele totale sunt prezentate astfel încât s-ar putea înțelege că sunt centralizate doar de la secțiile de pe teritoriul țării are potențialul de a induce în eroare publicul, iar unii indicatori importanți ar putea fi incluși, cum ar fi numărul voturilor valabil exprimate și numărul voturilor nule. În mod pozitiv, tabelele cu rezultatele la nivel de secție de votare au fost disponibile pe măsură ce secțiile de votare au raportat rezultatele; este important ca această practică să fie continuată, pentru a asigura posibilitatea verificării centralizării voturilor de către organizațiile societății civile și de către toți cei interesați.

Rezultatele finale au indicat că niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur de scrutin, iar cei doi candidați care s-au calificat pentru al doilea tur sunt Călin Georgescu, candidat independent, și Elena Lasconi, nominalizată de USR. În cazul primului, un candidat cu mesaj ultranaționalist, antioccidental și pro-rus, victoria acestuia a fost surprinzătoare inclusiv pentru majoritatea actorilor politici, deoarece vizibilitatea sa în peisajul electoral mainstream a fost foarte redusă, iar mesajul său a fost promovat în principal pe rețelele sociale, aparent prin conținut neautentic generat de programe care imită comportamentul uman în mediul online.

În ziua următoare scrutinului, liderii PSD și PNL, care au fost și candidați la funcția de președinte, și-au dat demisia de la conducerea partidelor respective. Candidatul nominalizat de PSD, care a obținut un număr de voturi foarte apropiat de locul al doilea al clasamentului, a anunțat că nu va contesta rezultatul.

Coaliția este formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic și Observatorul Electoral. Code for Romania asigură dezvoltarea aplicației pentru smartphone Vote Monitor, cu ajutorul căreia colectăm date în ziua alegerilor.

[1] Decizia a fost contestată în instanță de Uniunea Salvați România.

[2] https://www.youtube.com/watch?v=QFnCWQKoytg&ab_channel=GHEBOAS%C4%82

[3] https://expertforum.ro/finantarea-campaniei-prezidentiale-25nov/

[4] https://expertforum.ro/sesizare-aep-finantare-calin-georgescu/

[5] La referendumul local desfășurat în București odată cu primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, prezența a fost 40,97%.

[6] https://expertforum.ro/am-solicitat-bec-sa-transmita-birourilor-electorale-din-bucuresti-o-circulara-cu-privire-la-votul-la-referendum-cu-resedinta/

Până la ora 15:00, Coaliția VotCorect a centralizat o serie de nereguli și incidente semnalate de observatori și cetățeni prin intermediul aplicației Vote Monitor, call center 0800 460 002, care a înregistrat aproape 180 de apeluri, și al platformei online www.votcorect.ro. Lista integrală de sesizări primite pe platforma Vot Corect este disponibilă la https://votcorect.ro/prezidentiale-parlamentare-2024/sesizari.

Cele mai multe sesizări sunt legate de limitarea sau îngreunarea accesului la vot pentru alegătorii din București pentru referendum. Au fost identificate și alte nerereguli care țin de nerespectarea procedurilor electorale, înțelegerea limitată a procedurilor de vot, accesul dificil al observatorilor acreditați în secții de votare, implicarea directă a observatorilor acreditați de alte organizații în procesul electoral, continuarea campaniei electorale și publicarea de posibile exit polluri.

Potrivit datelor colectate prin aplicaţia VoteMonitor, deschiderea secţiilor a fost evaluată pozitiv (bună sau foarte bună) în 97% din cele aproape 200 de secţii observate, inclusiv în zilele de vineri şi sâmbătă în străinătate. Cele mai frecvente probleme semnalate de observatori au fost prezenţa persoanelor neautorizate în 5% din cazuri şi deschiderea secţiei cu întârziere în 6% din cazuri.

Până la ora 13:30 desfăşurarea votării a fost evaluată ca bună şi foarte bună în 95% dintre cele peste 300 de secţii de votare vizitate de observatorii Vot Corect. Observatorii au semnalat aglomeraţie la 20% din secţiile vizitate şi atmosferă tensionată în 5%. Persoane neautorizate au fost prezente în 7% din secţiile observate, iar în 3% persoane din afara BESV au intervenit în activitatea acestuia. În opt cazuri observatorii au semnalat că alegătorii au primit mai multe buletine de vot decât aveau dreptul, iar în două cazuri că li s-a permis să voteze fără documente de identitate corespunzătoare. În 2,5% din cazuri observatorii au considerat că procesul a fost lipsit de transparenţă. În 12% din secțiile observate a existat cel puțin un caz în care alegătorilor domiciliaţi în alte localităţi nu li s-a permis să voteze la alegerile prezidenţiale. În Bucureşti, nu toate comisiile de votare au aplicat corect procedurile privind desfăşurarea referendumului, iar în 14 cazuri alegători care nu au avut reședința sau domiciliul în localitate au putut vota la referendum. În mod regretabil, 25% dintre secţiile vizitate nu sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi.

Printre cele mai frecvente probleme raportate sunt cele de la alegători care au dificultăți în a vota în București cu viza de reședință. Au fost cazuri în care alegători care și-au exercitat dreptul de vot la alegerile prezidențiale au fost împiedicați să voteze la referendum pe motiv că actele lor de identitate nu aveau adresa completă (carte de identitate provizorie), că au viză de reședință sau că aceasta fusese obținută recent. Printre secțiile unde au fost raportate astfel de probleme se numără 1148, 405, 410, 1080, 397, 112, 71, 564, 203, 83, 463 sau 96. Unele dintre aceste situații au fost soluționate după înaintea de sesizări sau contactarea birourilor electorale superioare. Am solicitat Biroului Electoral Central să emită instrucțiuni pentru birourile secțiilor de votare din București pentru a informa președinții acestora să permită votarea dacă se îndeplinesc condițiile administrative. Reamintim că potrivit Hotărârii BEC 6/2024 alegătorii pot vota în localitatea unde au domiciliul sau reședința, indiferent de vechimea acesteia.

Observatorii au semnalat și dificultăți în accesul la secțiile de votare. În unele secții din București, Torino și Viena, accesul acestora a fost îngreunat prin solicitări nejustificate de documente suplimentare, cum ar fi copii după cartea de identitate sau acreditări în format diferit de cel cerut de lege. Printre secțiile unde au fost raportate astfel de probleme se numără și 321 (B) sau secția 253 din Rogova (Mehedinți). În secția 400 din Bolduț, Cluj, observatorul a fost intimidat, iar în acest caz a fost sesizat și biroul electoral județean.

La secția 411 (Mischii) din Dolj, observatori acreditați de organizații neguvernamentale (Millenium for Human Rights și Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), s-au prezentat inițial din partea PNL și PSD. Un astfel de observator a fost văzut gestionând listele electorale, o practică nepermisă.

Problemele de organizare au fost de asemenea semnalate. Sunt raportate cozi semnificative la mai multe secții de votare, dintre care și 484, 81 sau 167 (București). La secțiile 36, 40 și 41 din Bruxelles s-a raportat că mai mulți alegători au fotografiat buletinele de vot.

Au fost transmise mai multe sesizări privind continuarea campaniei electorale în ziua alegerilor, care se regăsesc pe pagina votcorect.ro. În unele cazuri, au fost transmise sesizări legate de alegerile parlamentare, unde campania este permisă.

La ora 12.30 pagina web România TV a prezentat posibile rezultate ale unor exit poll-uri, fapt care este interzis până la încheierea votării.

Coaliția VotCorect își continuă monitorizarea și încurajează cetățenii să raporteze orice nereguli la 0800 460 002 sau pe platforma www.votcorect.ro. Coaliția VotCorect este formată din Expert Forum (EFOR), CIVICA, Centrul pentru Studiul Democratiei, Centrul pentru Resurse Civice, Rădăuțiul Civic și Observatorul Electoral. Code for Romania a dezvoltat aplicația Vote Monitor. În Republica Moldova colaborăm cu Promo-LEX.

Expert Forum a lansat harta secțiilor de votare din străinătate pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. EFOR a lansat și o hartă a candidaților la alegerile parlamentare, pe care o puteți consulta pe votcorect.ro.

Reguli de vot în străinătate

• Unde votez la parlamentare și pe ce listă electorală
• Unde votez la prezidențiale și pe ce listă electorală

Statistici legate de secțiile de votare

• Au fost deschise 950 de secții de votare, în 96 de țări și 747 de localități
• Există 22 de țări cu mai mult de 5 secții de votare
• Există 9 localități cu mai mult de 5 secții de votare
• 9% din secții sunt deschise în ambasade, 5% în consulate generale, 5% în alte sedii ale unor instituții românești (cum ar fi institutele culturale), iar 80% în alte tipuri de spații

Coaliția Vot Corect vă invită la evenimentul de lansare a platformei „Eu cu cine votez?”, un ghid care vă ajută la testarea opțiunilor politice pentru alegerile parlamentare.

Platforma a fost construită după modelul unei platforme similare din Germania (Wahl-O-Mat), susținută de Fundația Federală pentru Educație Politică. În Germania, această aplicație a înregistrat la ultimele alegeri federale din anul 2021 circa 21 de milioane de accesări. În România, cele patru fundații politice germane prezente ( Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, Konrad-Adenauer-Stiftung Romania, Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova și Fundația Hanns Seidel – România) au decis să pună la dispoziția alegătorilor acest instrument, astfel încât alegătorii să poată compara propriile convingeri politice cu cele ale partidelor.

Chestionarul a fost creat de o echipă de cercetare din mediul academic, din care fac parte prof. univ. dr. Ionela Băluță (Universitatea din București), prof. univ. dr. Mircea Comșa (Universitatea Babeș-Bolyai), prof. univ. dr. Bogdan Voicu (Academia Română) și conf. univ. dr. Claudiu Tufiș (Universitatea din București).

Această inițiativă, susținută și de Coaliția Vot Corect, reprezintă un pas important în promovarea educației politice și a transparenței pentru alegători.

Lansarea va avea loc joi, 7 noiembrie 2024, între orele 15:00 – 17:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, cu intrare din Calea Victoriei nr. 88, Sector 1, București.

Aplicația va fi disponibilă la data lansării.

Detalii și înscrieri: https://www.eventbrite.com/e/lansarea-platformei-eu-cu-cine-votez-tickets-1064192220579?aff=oddtdtcreator

Harta realizată de Interrobang! 

Statistici generale

• Pentru alegerile parlamentare din 2024 s-au depus mai multe candidaturi comparativ cu  alegerile anterioare – 8302 în total. Din partea competitorilor care au depus candidaturi la ambele camere au fost validați 8.168 de candidați –  2.906 la Senat și 5.262 la Camera Deputaților, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților. În 2020 s-au înscris 7.136, iar în 2016 un număr de 6.477 candidați
• Din partea organizațiilor minorităților naționale (19), care au depus candidaturi doar la Camera Deputaților, s-au înregistrat 58 de candidați, care se regăsesc pe listele de candidați în toate județele.
• Candidații independenți s-au înscris în 30 de județe la Camera Deputaților și în 5 județe.
• Candidaturile au fost depuse de către 31 de partide și organizații ale minorităților, la care se adaugă 19 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale căror candidaturi pentru toate circumscripțiile electorale la alegerile pentru Camera Deputaților au rămas definitive.
• Nu au fost înregistrate alianțe electorale la aceste alegeri.
• Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 639, SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forța Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 589
• Per total, procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020. În 2016 femeile au reprezentat 27,7% din totalul candidaților. Procentele sunt relativ similare la cele două camere: la Senat femeile reprezintă 34,7% din candidați, iar la Camera Deputaților 37%. Dintre candidații independenți, doar aproape 8% sunt femei la Camera Deputaților, iar la Senat nu există nicio candidată.

Citiți mai multe despre candidaturi în raportul Candidaturile la alegerile parlamentare din decembrie 2024

Organizațiile semnatare condamnă creșterea substanțială (cu aproape un sfert) și peste noapte a subvențiilor pentru partidele politice, adoptată de Guvern la ultima rectificare bugetară. Am criticat constant valoarea ridicată a subvențiilor și modul netransparent de cheltuire a acestora, al căror volum a atins în 2024 un nivel record (314 milioane de lei, înainte de rectificare). Majorarea ad hoc cu 73 de milioane de lei a bugetului Autorității Electorale Permanente pentru subvenții la rectificarea din septembrie arată lipsa de voință în crearea unui cadru pentru campania electorală care să încurajeze competiția și integritatea, fiind complet nejustificată și periculoasă pentru corectitudinea proceselor politice și electorale. 

Guvernul PSD+PNL a aprobat această creștere fără vreo consultare reală, în condițiile în care cele două partide sunt principalii beneficiari ai acestor fonduri. Mai mult, deși în prima formă a notei de fundamentare se menționa că s-au înregistrat economii de 31 de milioane de lei, adică nici banii alocați inițial nu fuseseră cheltuiți, bugetul nu numai că nu a fost redus, dar a fost și crescut semnificativ. Acest lucru nu se întâmplă pentru prima dată. Expert Forum a arătat deja că nici în anii anteriori nu au existat mecanisme solide de elaborare a bugetelor pentru subvenții și a rectificărilor bugetare, aceste decizii luându-se pe criterii subiective. Ne întrebăm ce rost mai are să discutăm despre alegeri corecte, competitive și despre reguli echitabile privind finanțarea campaniei electorale, când practica permanentă este de a lua numai decizii netransparente și care favorizează decisiv partidele aflate la guvernare.

În pragul alegerilor, creșterea subvențiilor trebuie văzută ca un factor care adâncește și mai mult discrepanțele între competitori. Regulile pentru campaniile electorale limitează semnificativ promovarea prin mijloace outdoor în timpul campaniei propriu-zise. Acest lucru încurajează partidele să cheltuie fără limite înainte de începerea campaniei, în baza unei legislaţii mult mai permisive și cu mai puțină transparență, aşa cum am putut constata în cele două perioade pre-electorale din acest an. Până în luna august, partidele au cheltuit 152 de milioane de lei (60% din cheltuielile din 2024) pentru presă și propagandă: din această sumă PSD a cheltuit aproape 59 de milioane de lei, iar PNL 48 de milioane de lei. Doar în august, PSD a cheltuit 12 milioane pentru presă și propagandă, ceea ce este în sine un record. Un alt record este că în octombrie partidele au primit alocări de 62 de milioane de lei, de aproape trei ori mai mult decât alocările dintr-o lună normală.Tocmai din acest motiv, ne așteptăm ca banii suplimentari de la rectificare să fie cheltuiți în precampanie, profitând tocmai de această lipsă de reguli și transparență. 

Observăm cum finanțarea politică pentru câteva partide se suportă aproape exclusiv de la stat, iar partidele care beneficiază de aceste fonduri nu mai sunt motivate să-și asigure independența sau sprijinul real al celor pe care ar trebui să-i reprezinte. În anumiți ani, finanțarea de la stat depășește 90% din fondurile partidelor politice. Pe lângă subvențiile primite înaintea alegerilor, acestea mai au dreptul și la rambursări pentru fondurile private, dacă trec de pragul de 3% din voturi obținute. Deși finanțarea politică de la bugetul de stat are menirea de a  crește integritatea vieții politice și a alegerilor, acest lucru s-ar putea întâmpla doar dacă banii ar fi dați pe criterii transparente, clare și nediscriminatorii. În cazul României, aceste subvenţii au, mai degrabă,  un efect pervers, avantajând şi consolidând un oligopol de partide, afectând corectitudinea procesului electoral şi contaminând dezbaterea publică. Partidele se îmbogăţesc, democraţia sărăceşte. 

Solicităm:

• Premierului/președintelui PSD Marcel Ciolacu și liderului PNL Nicolae Ciucă să explice public nevoia acestei rectificări. Solicităm să ne explice de ce una scrie în OUG-ul final și cu totul altceva e explicat în nota de fundamentare supusă dezbaterii publice. Solicităm, de asemenea, să ni se explice de ce a fost nevoie de comasarea alegerilor în vară pe motiv de economii la buget, când de fapt pare că erau suficienți bani pentru a crește acum subvenția pentru partide înainte de alegerile rămase.
• Tuturor partidelor politice care au un rol în aprobarea acestor modificări să dea dovadă de transparență și integritate și să înceteze să-și dea bani singuri de cheltuială fără reguli în precampanie. Mai curând, pe execuția bugetară actuală și economiile raportate, subvențiile ar fi trebuit reduse, nu crescute.
• Partidele politice trebuie să renunțe la comoditatea de a se baza exclusiv pe bani de la stat și să-și justifice susținerea reală a alegătorilor. Numai în măsura în care pot convinge susținători să le sprijine concret, cu bani și fără certitudinea recuperării de la stat, partidele pot demonstra că reprezintă într-adevăr pe cei pe care pretind că-i reprezintă, chestiune fundamentală într-o democrație.   

Semnatari

Expert Forum

Centrul pentru Inovare Publică 

Asociația Civica

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică 

Centrul pentru Resurse Civice

ActiveWatch

Centrul Român de Politici Europene

Sursa informație: Cristian Andrei / Hotnews.ro.

Contact: Septimius Pârvu, Coordonator program electoral, Expert Forum
septimius.parvu@expertforum.ro, 0787.638.315

Expert Forum consideră că suprapunerea parțială a perioadelor de campanie electorală pentru alegerile parlamentare și cele prezidențiale reduce eficiența implementării regulilor privind finanțarea campaniilor electorale, dar și a activităților de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor.

În timpul campaniei electorale, care începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, legislația stabilește clar ce tipuri de materiale de promovare se pot plăti și utiliza și limitează semnificativ utilizarea materialelor de promovare stradală (outdoor). Dacă înainte de începerea campaniilor electorale, se pot folosi bannere, billboard-uri, afișaj prin intermediul panourilor electronice, mașini colantate etc, în timpul campaniei acestea nu se pot utiliza. Mai mult, în timpul campaniei electorale, toate materialele produse trebuie marcate cu numele entității care le-a comandat, numărul de exemplare (dacă este cazul) și codul mandatarului financiar. La final, competitorii electorali sunt obligați să includă în raportare și lista de materiale și cea a furnizorilor cu care au lucrat. În afara campaniei, aceste reguli nu se aplică.

În contextul alegerilor din noiembrie și decembrie, eficiența acestor reguli este redusă de faptul că perioada de campanie electorală pentru prezidențiale începe mai devreme decât cea pentru parlamentare. Pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, campania a început astăzi, 25 octombrie și se încheie pe 23 noiembrie, ora 7. În schimb, pentru alegerile parlamentare începe pe 1 noiembrie și se încheie pe 30 noiembrie, ora 7.  Deși competitorii electorali nu mai pot folosi materialele de promovare stradală menționate mai sus pentru prezidențiale începând de astăzi, le pot folosi pentru promovarea la parlamentare. Având în vedere că partidele care cheltuie cei mai mulți bani pentru finanțarea campaniei sunt aceleași la ambele alegeri – potrivit legii sunt alegeri diferite, deci competitori diferiți – este clar că obțin un avantaj, întrucât se pot promova în continuare, chiar dacă nu folosesc vizibil numele unui candidat la președinție. În mod similar, pot folosi materiale de promovare outdoor, fără a se considera promovare electorală în pauza dintre cele două tururi de alegeri prezidențiale, perioadă care se suprapune parțial cu cea de campanie pentru parlamentare.

O altă problemă pe care o semnalăm este faptul că partidele vor putea continua campania electorală pentru parlamentare pe 24 noiembrie, când se votează pentru președinte sau pot face campanie pentru candidații la președinție pe 1 decembrie, când se votează pentru parlamentare. Conform legii, continuarea campaniei în ziua alegerilor se sancționează, dar fiind vorba de campanii diferite, competitorii se pot folosi de acest pretext. Nici nu este nevoie să se facă referire la numele unui anume candidat, întrucât promovarea partidului din care acesta face parte poate avea un efect similar. În plus, un candidat la parlamentare, care nu ar avea dreptul să se promoveze pe 1 decembrie, poate participa la dezbateri electorale ca reprezentant desemnat al unui candidat la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce anulează de facto restricțiile privind continuarea campaniei.

Astfel, considerăm că modul în care a fost construit calendarul electoral, din rațiuni politice, este unul păgubos pentru competiția electorală, care este afectată vizibil. Principalii beneficiari vor fi partidele de la putere, precum și cele care beneficiază de subvenții, pe care le pot folosi pentru promovarea partidului, în modul arătat mai sus. Această situație apare și în contextul în care guvernul tocmai a mărit bugetul pentru subvenții cu 73 de milioane de lei, ajungând la un total de 387 de milioane de lei, un record absolut. Subvențiile pot fi folosite pentru finanțarea politică, a partidului sau pot fi transferate în campanie. Luând în calcul aceste considerente, reglementările privind finanțarea campaniei își pierd parțial din utilitate, iar raportările pentru costurile campaniei electorale vor arăta doar parțial dimensiunea cheltuielilor.

Pentru a înțelege mai bine cum se finanțează o campanie electorală, puteți consulta infograficele din seria #baniipartidelor.