Participarea femeilor la alegerile parlamentare din 2020

Expert Forum a analizat listele de candidați de la alegerile parlamentare și a publicat un scurt raport privind situația femeilor pe listele partidelor politice.

Citește detalii în Policy Brief #98

Vezi și date generale despre candidați în Harta candidaților la parlamentare

Baza de date construită de noi poate fi descărcată aici. (XLS)

Statistici

  • Din totalul de candidați, femeile reprezintă 29,5%
  • Cel mai mare procent de femei raportat la toți candidații partidului se regăsește la PER (36,13%), România Mare (34,42%) și PPUSL (32,46%). AUR, UMDR, Plus și Partidul Verde au cam o treime femei candidați și PMP (26,37%). PSD, PNL, Pro România și USR au fiecare aproximativ un sfert din candidații de pe listă femei. Partidele politice care au mecanisme pentru alegerea interna a reprezentanților nu au reusit sa impună un procentaj mai mare de femei decât cele care impun candidații de la centru. USR, care a aplicat un sistem de alegeri interne, are mai puține (sau procente similare) femei pe listă decât unele dintre partidele care iau decizii centralizat.

  • Procentul de femei care figurează pe listele de candidați nu s-a îmbunătățit semnificativ, dar a crescut de la 27,7% (cât era în 2016) la 29,5%, rămânând per asamblu scăzut. Cu toate acestea, diferențe mai semnificative se văd în unele circumscripții. În Hunedoara, procentul de femei pe liste a crescut cu 11,35%, în Mehedinți cu 9,9%, iar în Prahova și Alba cu aproximativ 8%. La cealaltă extremă se află Satu Mare, unde procentul a scăzut cu 8,17%, Bistrița Năsăud cu 7,97% Giurgiu cu 7,24%, respectiv Gorj, unde procentul a scăzut cu 5,31%.

  • Raportat la numărul total al acestora, femeile candidați sunt relativ proporțional reprezentate pe locuri eligibile. Cu toate acestea, cea mai mare discrepanță se observă la poziția 1 pe listă, unde sunt reprezentați predominant bărbați.
  • Dacă la locale am identificat mai mult de 936 de liste (aproape 5%) care nu asigurau reprezentarea ambelor sexe, la parlamentare, birourile electorale de circumscripție au fost mult mai disciplinate și numărul de liste cu probleme este mic. În 2016 au fost identificate 23 de liste de acest fel. La acest alegeri, am identificat un număr de 6 liste, după cum urmează
    o Senat, Partidul Verde, județul Timiș (2 candidați)
    o Senat, Partidul România mare, județul Tulcea (3 candidați)
    o Senat, Partidul România Mare, Argeș (4 candidați)
    o Senat, Partidul Ecologist Român, Ialomița (4 candidați)
    o Senat, Partidul Pro România, Vrancea (4 candidați)
    o Camera Deputaților, România Mare, Gorj (7 candidați)

 

Recomandări

1. Legislația ar trebui modificată pentru a include reglementări privind nulitatea listelor de candidați validate prin încălcarea reglementărilor
2. Publicarea unor seturi mai extinse de date privind candidații, în timp util
3. Introducerea unor amendamente legislative în legislația electorală sau cea privind partidele politice care să faciliteze creșterea participării femeilor la viața politică

 

Raport realizat în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu CEELI Institute  și International Foundation for Electoral Systems (IFES).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *