Întrebări frecvente

Da, la alegerile locale puteți susține mai mulți candidați. Conform art 51 din Legea 115/2015: (3) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni români sau cetăţeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul ori reşedinţa în circumscripţia electorală în cauză. Un susţinător poate sprijini mai mulţi candidaţi la funcţia de consilier local, consilier judeţean […]

Această modalitate nu este reglementată, deci semnăturile nu sunt valide. Semnăturile trebuie să fie olografe, pe formulare tipărite. Art. 51 din Legea 115/2015 stabilește că: (1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, cetăţenia, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de […]

La alegerile locale, listele de semnături se verifică de birourile electorale de circumscripție. Procedura nu se poate observa. Numărul minim de semnături pe care partidele sau candidații trebuie să le depună pentru ca o candidatură să fie validă este următorul: (2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și de președinte al consiliului județean și listă […]

Fiecare persoană cu drept de vot este înscrisă în Registrul electoral automat, iar radierea în caz de deces pentru alegătorii cu domiciliul în România se poate face: din oficiu, pe baza actelor sau comunicărilor oficiale: de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care […]

Înscrierea în Registrul Electoral este pasivă. Cetăţenii români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor sunt înregistrați din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. După dobândirea cetăţeniei române, persoanele care au 18 ani împliniţi sunt înscrise în […]

Nu, ședințele birourilor electorale nu sunt publice. De altfel, nici procesele verbale care reflectă activitatea în cadrul acestora nu sunt publice. Activitatea birourilor electorale județene se regăsește pe paginile web ale prefecturilor, iar cea a birourilor electorale de circumscripție care funcționează la nivel de comună, oraș, municipiu sau sector se regăsește pe paginile web ale […]

Nu există o platformă centralizată unde să găsiți deciziile tuturor birourilor electorale. La aceste alegeri nu există un birou electoral central. Puteți găsi informații astfel: Birourile electorale de circumscripție județeană / Municipiului București – pe siteurile prefecturilor Birourile electorale de circumscripție (pentru locale) – pe pagina web a fiecărei primării. Nu există nicio cerință de […]

Abuzul de resurse publice este definit de OSCE ca ”un avantaj necuvenit obținut de anumite partide sau candidați, prin utilizarea pozițiilor lor oficiale sau a legăturilor cu instituțiile guvernamentale, pentru a influența rezultatul alegerilor”. Potrivit Consiliului Europei, resursele administrative/publice sunt considerate a fi toate „umane, financiare, resurse materiale, în natură și alte resurse imateriale” care […]

Da, partidele politice pot folosi astfel de materiale – incluzând bannere, panouri, ecrane electronice, mașini sau geamuri colantate etc. Legea 334/2006 și legea electorală reglementează campania electorală, care se întinde pe o perioadă de 30 de zile (15 zile la parțiale). În campanie, aceste materiale nu se mai pot folosi. În afara campaniei electorale, partidele […]

Nu puteți afla cu exactitate, pentru că precampania nu este o perioadă definită legal. De asemenea, nu puteți afla decât parțial pe parcursul aceluiași an calendaristic. Cheltuielile pentru campanie sunt strict cele care se înregistrează după începerea campaniei electorale. Dacă un partid sau un posibil candidat independent cheltuie bani pentru promovare cu două  luni înaintea […]

Nu, partidele politice nu pot împărți cadouri alegătorilor, întrucât această faptă ar putea fi considerată coruperea alegătorilor. Conform art 386 din Codul Penal (1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se […]

În principiu, legislația electorală nu prevede restricții în acest sens. De reținut că aceste evenimente ar trebuie organizate de o primărie și nu de candidat, ca parte a campaniei. Chiar dacă există potențialul ca aleșii locali care sunt și candidați să beneficieze indirect de astfel de evenimente, legislația nu include reglementări care să interzică astfel […]

Observatorii și delegații au roluri distincte, dar la fel de importante într-o secție de votare. Delegații sunt persoane nominalizate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale care participă la alegeri și nu au reprezentanți în birourile electorale. Observatorii interni, internaționali şi reprezentanţii mass media sunt persoane neafiliate politic, care pot […]

Prezența la vot se va prezenta în timp real pe pagina web https://prezenta.roaep.ro/, pe parcursul întregii zile. Datele sunt colectate prin intermediul SIMPV, în momentul în care un alegător se prezintă la secția de votare și este luat în evidență de membri birourilor electorale.  

Nu, se filmează doar finalul procedurile care au loc după închiderea secțiilor de votare. Numărarea voturilor și întocmirea proceselor verbale se filmează cu ajutorul tabletei SIMPV, conform Legii 208/2015 și procedurilor stabilite de AEP. Operatorii de calculator asigură, în condițiile stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, înregistrarea audiovideo neîntreruptă a operațiunilor efectuate de către […]

Votul este universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Fotografierea buletinului de vot este interzisă prin lege, pentru a asigura secretul votului. Fotografierea propriului buletin de vot poate fi văzută ca o măsură de coerciție de către reprezentanții unui partid politic sau unui candidat independent sau ca o metodă de corupție electorală. Fotografierea unor documente […]

Nu. Copierea sau fotografierea listelor electorale este interzisă, fiind vorba în primul rând de date personale. Nicio persoană nu are voie să facă o copie după cartea de identitate a unui alegător. SIMPV nu face copii după cartea de identitate, ci doar scanează partea inferioară a documentului, care are o zonă ce poate fi citită […]

Dacă vreți să verificați cum arată procesul verbal din secția de votare unde ați votat îl puteți consulta pe prezenta.roaep.ro. Toate paginile de la alegerile anterioare sunt arhivate. De exemplu, de la alegerile locale din 2020 puteți găsi datele aici. Puteți consulta datele în mai multe formate. În primul rând puteți găsi o fotografie a […]

Pentru membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar și personalul însărcinat cu menținerea ordinii votează la secția de votare există reguli specifice, putând vota la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile, dar doar dacă domiciliază în localitatea / sectorul respectiv. Votul se va face pe liste suplimentare. Pentru observatori sau delegați nu se aplică aceeași […]

Spre deosebire de alte tipuri de alegeri, la locale, votarea nu se prelungește. După ora 21 mai pot vota doar alegătorii care se află în localul secției de votare, nu și cei aflați la coadă. Conform Legii 115/2015: Art. 84. – Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide […]

Nu, la alegerile locale pentru România se poate vota doar în țară acolo unde aveți domiciliul sau reședința, după caz. Dacă un alegător se află în străinătate în ziua alegerilor, trebuie să se deplaseze în țară pentru a vota.

  Care este diferența dintre domiciliu și reședință? Domiciliul, conform art. 87 din Codul Civil, „este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”. Astfel, deoarece domiciliul este necesar pentru exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, adresa de domiciliu va fi cea trecută pe actele de identitate. Reședința, conform art. 88 din Codul Civil, „este […]

Da, dar doar dacă reședința a fost stabilită până pe 7 iunie, cel târziu (inclusiv). Cei care își stabilesc reședința după această zi nu pot vota în țară la alegerile locale. Conform art 18 din Legea 115/2015: (1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care […]

Da, puteți vota, conform art. 85 din Legea 115/2015. Foarte important este faptul că pentru domiciliu nu se aplică aceleași reguli ca pentru reședință. Cu alte cuvinte, nu există un termen limită pentru înregistrarea domiciliului. De asemenea, alegătorii care și-au înregistrat reședința în altă localitate mai devreme de 7 iunie 2025 și au făcut o […]

Nu, pot vota la adresa de reședință doar alegătorii care și-au înregistrat reședința cel târziu pe 7 iunie 2025. Dacă au viza, pot vota fie că se înregistrează la primărie cu adresa de reședință, fie că nu se înregistrează. Alegătorii pot vota în localitatea de reședință: pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere […]

Pagina oficială cu rezultate este prezenta.roaep.ro. Aici puteți găsi rezultatele pe secție de votare și procesele verbale completate și aprobate în diverse etape.   Pentru a putea citi mai ușor rezultatele interpretate din procesele verbale, vă recomandăm pagina rezultatevot.ro, dezvoltată de Code for Romania    

În primul rând, procesul verbal pentru secția dvs îl puteți găsi pe prezenta.roaep.ro, secțiunea date provizorii (primele care au plecat din secție) sau parțiale (confirmate de birourile electorale de circumscripție locală). Alegeți funcția pentru care căutați un proces verbal. Mergeți în partea de jos a ecranului și selectați procesul verbal Dacă găsiți date care nu […]