Coaliția Vot Corect a publicat raportul de monitorizare a alegerilor parlamentare din 1 decembrie.
Coaliția este formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic și Observatorul Electoral. Code for Romania asigură dezvoltarea aplicației pentru smartphone Vote Monitor, cu ajutorul căreia colectăm date în ziua alegerilor. În Republica Moldova am colaborat cu organizația Promo-LEX.
REZUMAT
Alegerile din 24 noiembrie au fost organizate eficient, iar drepturile fundamentale ale alegătorilor au fost în general respectate. Cu toate acestea, competiția electorală a fost fundamental afectată de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Procesul s-a desfășurat într-un context cu numeroase campanii de dezinformare sau negative, care au avut un impact negativ asupra rezultatului alegerilor parlamentare. Suprapunerea alegerilor și decizia CCR de renumărare a voturilor de la alegerile prezidențiale au distras atenția publicului de la alegerile parlamentare și au afectat încrederea publică în procesul electoral.
Transparența procesului electoral a fost redusă de faptul că ședințele Biroului Electoral Central nu au fost publice. Deciziile și hotărârile acestuia au fost publicate în general într-un timp scurt, însă, în mod regretabil, procesele verbale ale ședințelor au rămas secrete, iar publicarea acestora a fost explicit interzisă. Unele dintre deciziile emise de BEC, printre care cea legată de interpretarea sintagmei partid parlamentar, au fost contestate, inclusiv de Vot Corect. Administrația electorală a gestionat în general eficient procesul electoral.
La alegerile parlamentare numărul de candidați a crescut comparativ cu alegerile anterioare. Peste 50 de liste au fost respinse de diferite birouri de circumscripție întrucât candidații nu respectaseră procedurile administrative sau nu au asigurat prezenţa echitabilă ambelor sexe pe listele de candidați. Lipsa unora dintre partide, inclusiv parlamentare, de pe buletinele de vot din anumite circumscripții, ca urmare a respingerii candidaturilor a creat confuzie în rândul unor alegători. Numărul de femei de pe liste a crescut comparativ cu alegerile anterioare, însă puţine au fost plasate pe locuri eligibile. Datele publicate de BEC despre candidați sunt limitate. Procesul de verificare a semnăturilor nu a putut fi observat, ceea ce limitează transparența. Colectarea semnăturilor în format electronic a fost limitată și doar câteva partide au folosit această opțiune. Listele unor partide, precum Noua Românie în străinătate, au fost respinse din cauza unor nereguli referitoare la semnăturile colectate. Integritatea procesului de colectare a semnăturilor rămâne sub semnul întrebării, mai ales în contextul în care unii competitori nu au avut niciun fel de campanie vizibilă de colectare a semnăturilor.
Suprapunerea celor două campanii electorale și rezultatele primului tur de scrutin au limitat semnificativ vizibilitatea campaniei pentru alegerile parlamentare. Aceasta a fost lipsită de vizibilitate, iar desfășurarea alegerilor prezidențiale a confiscat din relevanța dezbaterilor pentru parlamentare. Campania din mediul online a continuat să fie intensă și au fost identificate numeroase cazuri în care propaganda politică nu era declarată ca atare. Modalitățile de promovare outdoor sunt foarte limitate, ceea ce afectează dreptul la informație al alegătorilor și au fost remarcate numeroase încălcări ale legislației privind utilizarea panourilor de promovare. Au fost observate numeroase acțiuni de continuare a campaniei electorale în zilele și prezilele alegerilor, inclusiv de candidați sau susținători ai acestora cu vizibilitate, fapt care a afectat integritatea organizării zilei alegerilor.
Transparența finanţării campaniei a fost redusă de publicarea cu întreruperi a datelor de către AEP, fapt criticat și în cazul alegerilor prezidențiale. Lipsa unei constanțe în publicarea datelor denotă lipsă de transparență instituțională și limitează înțelegerea de către public a modului în care s-a finanțat procesul electoral. Au fost înregistrate venituri de 250 de milioane de lei și cheltuieli de 210 milioane, cea mai mare parte a fondurilor (40%) fiind alocate pentru servicii de promovare online. Pe lângă cheltuielile declarate oficial, am observat că există și promovare indirectă prin terți, cum ar fi pagini Facebook apropiate de partide care se definesc ca publicații. O mică parte din contribuțiile partidelor provin din subvenții, adică 6,9 milioane de lei, ceea ce denotă faptul că acestea au preferat să declare fonduri private pe care să le recupereze dacă obțin 3% din voturi. Este neclar pe ce cheltuie partidele subvențiile care au ajuns anul acesta la un maxim istoric dacă nu investesc în plin an electoral în promovare politică. Între august și octombrie partidele au cheltuit pentru presă și propagandă 71 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o treime din costurile totale de la campania pentru parlamentare. În fapt, costurile de campanie sunt mult mai mari decât cele declarate formal pentru o lună de campanie, iar partidele politice cheltuie mulți bani în lunile dinaintea campaniei pe reguli mai puțin transparente.
Zilele alegerilor s-au desfășurat ordonat și calm, cu puţine incidente raportate de observatori, iar prezența la vot a fost 52,50%. Procesul a fost evaluat pozitiv de observatorii Vot Corect în aproape 97% din secțiile de votare observate în timpul deschiderii și votării și aproape 95% din secțiile observate în timpul numărării voturilor. Observatorii au semnalat atmosferă tensionată în timpul votării în 4,8% din cazuri şi aglomeraţie în 15%. Birourile secţiilor de votare nu au înţeles bine unde pot vota alegătorii în funcţie de domiciliu și reşedinţă într-un procent îngrijorător de aproximativ 14%. La numărarea voturilor, preşedinţii BESV au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale în 19,2% din secţiile observate; în 14% numărarea s-a desfăşurat într-o atmosferă tensionată. În câteva cazuri observatorii au fost îndepărtaţi din secţiile de votare în mod nejustificat, iar unele birouri ale secţiilor de votare au luat decizia abuzivă de a permite observarea doar în timpul votării, nu și în timpul numărării voturilor. Procedura de deschidere a fost observată de Vot Corect în 183 de secții, votarea în 737, iar numărarea voturilor în 204. Datorită faptului că în unele cazuri observatorii nu au răspuns la toate întrebările din formulare, datele statistice nu se raportează întotdeauna la numărul total de secţii observate.
Cadrul legislativ
Cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor parlamentare este compus din legislația primară (cele mai importante acte normative fiind Legea 208/2015, Legea 288/2015 și Legea 334/2006), completată de OUG 98/2024 și de numeroase hotărâri de Guvern sau hotărâri și decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) și ale Autorității Electorale Permanente (AEP). Chiar dacă OUG 98/2024 nu a introdus multe modificări la cadrul legislativ, în general acesta a devenit din ce în ce mai greu de urmărit, iar lipsa unui Cod Electoral unitar a afectat desfășurarea procesului electoral. Organizarea alegerilor în weekenduri consecutive și existența unor reguli diferite la cele două tipuri de alegeri au creat anumite confuzii. Multe dintre sesizările sau întrebările primite de Vot Corect sunt legate de locul și modalitatea de votare și pornesc inclusiv de la faptul că alegătorii nu au înțeles de ce sunt diferențe față de alegerile prezidențiale.
Vot Corect a criticat mai multe decizii luate de BEC. O critică exprimată de Vot Corect a fost cea legată de interpretarea restrictivă a conceptului de partid parlamentar prin intermediul Hotărârii BEC 5H/20.09.2024. Aceasta interpretează art. 118^1 alin.(1) din Legea nr. 208/2015 și stabilește că partidele care nu au intrat în parlament la alegerile anterioare, dar au 7 senatori sau 10 deputați la data declanșării calendarului electoral trebuie să mențină acest număr de parlamentari pe toata durata perioadei electorale. Hotărârea depășește cadrul interpretativ și modifică, de fapt, textul legal care face referire clară la data declanșării calendarului electoral. În urma deciziei, Partidul DREPT nu a mai avut reprezentanți în birourile electorale. Deși a contestat în instanță decizie, cererea a fost respinsă. Lipsa unor definiții clare în legislație și posibila interpretare diferită de către fiecare BEC în parte reprezintă o vulnerabilitate cu privire la interpretarea unitară a unor elemente cheie în organizarea alegerilor. Aceste elemente cheie ar trebui să fie clare în lege, înainte de începerea procesului electoral.
EFOR a criticat și emiterea de către BEC pentru parlamentare a Hotărârii 3H/2024 prin care s-a încercat stabilirea unui termen restrictiv pentru depunerea semnăturilor de susținere, care depășea reglementările legale; hotărârea nu a fost publicată decât după câteva zile, modificată, contrar normelor privind tehnica legislativă.
Decizia Curţii Constituţionale de a dispune renumărarea tuturor voturilor din primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale pe baza unor nereguli reclamate la doar trei secţii de votare a dus la tergiversarea validării primului tur şi rezultatelor acestuia până a doua zi după alegerile parlamentare. Cu toate că rezultatul în urma renumărării a rămas neschimbat, aceasta a influenţat ultima săptămână de campanie pentru parlamentare, deoarece s-a creat percepţia publică că s-a încercat favorizarea unui candidat, ceea ce a subminat încrederea în procesul electoral şi a alimentat discursul extremist şi anti-sistem.
Administrația electorală
Administrația electorală, formată din Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, birourile electorale de nivel inferior, au gestionat în general eficient procesul electoral. Suprapunerea activității celor două Birouri Electorale Centrale și administrației electorale de nivel mediu, cantitatea mare de informații și numărul semnificativ de decizii au îngreunat activitatea de monitorizare și au redus transparența. Mai mult, organizarea renumărării voturilor pentru alegerile prezidențiale la nivelul BEJ-urilor a adăugat sarcini suplimentare administrației care era formată parțial din aceleași persoane.
Ședințele birourilor electorale nu sunt publice, ceea ce reduce transparența procesului. Nici procesele verbale rezultate în urma acestora nu sunt publice, iar Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor și oficiilor electorale constituite la alegerile parlamentare stabilește în plus faptul că acesta nu poate fi făcut public și nu se pot capta imagini ale procesului verbal, prin niciun mijloc. Vot Corect a solicitat să observe ședințele, însă participarea a fost refuzată de BEC.
Hotărârile și deciziile BEC și BEJ-urilor au fost publicate în general cu promptitudine pe paginile web ale acestora. Proiectele de decizii nu sunt publicate în avans. Paginile web ale BEJ-urilor sunt în unele cazuri dificil de urmărit, întrucât informația nu este structurată uniform. În ceea ce privește deciziile de acceptare sau respingere a candidaturilor, acestea au fost dificil de urmărit din cauza publicării acestora fără coerență (de exemplu numele fișierelor în care nu erau trecute denumirile partidelor).
Biroul Electoral Central pentru alegerile parlamentare a refuzat să se întâlnească cu reprezentanți ai Vot Corect, răspunzând solicitării noastre cu faptul că nu a identificat ”necesitatea” de a organiza o astfel de întâlnire, ceea ce indică o lipsă de deschidere și transparență. Vot Corect s-a întâlnit cu reprezentanți ai AEP, Ministerului Afacerilor Externe, ai Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării nr. 43, ai Poștei Române (Fabrica de Timbre) și a observat procesarea voturilor prin corespondență la singurul birou electoral pentru votul prin corespondență înființat în România. Reprezentanții Vot Corect au fost bine primiți la aceste întâlniri, iar informațiile solicitate le-au fost furnizate.
Înregistrarea candidaților
În competiție s-au înscris 8302 de candidați, un număr în creștere față de 2016 și 2020. Peste 50 de liste propuse de diverse partide politice la Senat sau Camera Deputaților au fost respinse de diferite birouri electorale de circumscripție. Nicio listă nu a fost respinsă de la aproape jumătate dintre circumscripții. Majoritatea candidaturilor respinse de BEJ-uri sunt legate de documente incomplete, lipsa semnăturilor justificative sau nerespectarea articolului privind reprezentarea ambelor sexe pe listele de candidați. În instanță au existat plângeri sistematice împotriva candidaturilor unor partide, în special AUR, PSD şi SOS România. Lipsa unor partide ale căror liste au fost respinse de pe buletinul de vot a rezultat în confuzii din partea unor alegători. Dintre aceste situații se numără lipsa PNL de pe buletinul pentru Senat sau a Forței Dreptei la Camera Deputaților pentru circumscripția străinătate.
Majoritatea listelor de partid sunt constituite din candidați la primul scrutin parlamentar, adică 71% pentru şase partide analizate. În realitate însă, o parte dintre candidații noi la parlamentare au mai candidat la funcții locale în trecut. Partidele cu cel mai mare număr de migratori de la alte partide sunt SOS și AUR, aproximativ 11% din candidați.
Procesul de depunere și verificare a semnăturilor de susținere, care s-au depus fie la BEC, fie la BEJ-uri nu a putut fi verificat. Numărul de partide care au depus semnături în format electronic rămâne mai degrabă limitat, cea mai mare parte a competitorilor optând pentru depunerea în format fizic. Deși BEC a inclus în Decizia 3D/06.09.2024 un îndrumar cu privire la verificarea semnăturilor, mecanismul de verificare a semnăturilor nu oferă suficiente posibilități birourilor electorale responsabile pentru a verifica datele dincolo de criterii formale. Integritatea procesului de colectare a semnăturilor rămâne sub semnul întrebării, mai ales în contextul în care unii competitori nu au avut niciun fel de campanie vizibilă de colectare a semnăturilor.
Campania și finanțarea acesteia
Suprapunerea celor două campanii electorale și rezultatele primului tur de scrutin a limitat semnificativ vizibilitatea campaniei pentru alegerile parlamentare. Campania a fost lipsită de prea multă vizibilitate, iar desfășurarea alegerilor prezidențiale a confiscat din relevanța dezbaterilor pentru parlamentare.
Campania din mediul online a continuat să fie intensă și au fost identificate numeroase cazuri în care acțiunile de promovare electorală nu erau declarate ca atare. Au fost sesizate numeroase acțiuni de continuare a campaniei electorale în zilele și prezilele alegerilor, inclusiv de candidați sau susținători ai acestora cu vizibilitate, fapt care a afectate integritatea organizării zilei alegerilor. Campania a fost marcată de desfășurarea unor acțiuni de propagandă negativă și de numeroase cazuri de dezinformare. Partidul SENS a reclamat o campanie conform căreia era susținut de Călin Georgescu; potrivit reprezentanţilor partidului, această campanie nu a aparţinut partidului SENS. Pe 28 noiembrie, SENS a sesizat Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) cu privire la o tentativă de influențare a votului și dezinformarea.
Modalitățile de promovare outdoor sunt foarte limitate, ceea ce afectează dreptul la informație al alegătorilor și au fost remarcate încălcări ale legislației privind utilizarea panourilor de promovare. De asemenea, utilizarea pe aceleași panouri a afișelor pentru alegerile prezidențiale și cele parlamentare a fost confuzantă pentru alegători.
Finanțarea campaniilor electorale pentru parlamentare și prezidențiale s-a făcut după reguli similare, definite prin Legea 334/2006. AEP a publicat un ghid privind finanțarea campaniei electorale la alegerile parlamentare, care a fost supus dezbaterii publice alături de cel pentru prezidențiale. AEP a organizat mai multe sesiuni de pregătire pentru mandatarii financiari ai partidelor, dintre care una a fost observat și de Vot Corect. Comentariile trimise de EFOR nu au fost introduse în ghidhttps://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2024/09/Propuneri-Ghiduri-finantare-PREZI-CDS-2024.pdf.
Ca și în cazul alegerilor prezidențiale, AEP nu a publicat datele privind finanțarea campaniei săptămânal. Deși nu există o obligație legală, instituția și-a asumat să le publice în acest mod. Cea mai recentă variantă a acestor raportări privind veniturile și cheltuielile este cea publicată pe 2 decembrie, care reflectă cheltuielile efectuate până la data de 28 noiembrie. Lipsa coerenței și publicării constante a datelor limitează înțelegerea modului în care s-a finanțat procesul electoral.
Au fost înregistrate contribuții din partea a 2213 de candidați de 206 milioane de lei, iar partidele politice au transferat în plus în contul central de campanie (pentru campania națională) 44 de milioane de lei, din care 10 mil lei au reprezintă transfer către contul de campanie electorală deschis la nivelul județului/sectorului. Cea mai mare parte a fondurilor provin din venituri proprii (63%) și împrumuturi (36%), donațiile reprezentând sub 1%. O mică parte din contribuțiile partidelor provin din subvenții, adică 6,9 milioane de lei, ceea ce denotă faptul că partidele au preferat să declare fonduri private pe care să le recupereze dacă obțin 3% din campanie.
Competitorii electorali au cheltuit până pe 28 noiembrie 210 milioane de milioane de lei. Cea mai mare parte, 39% din bani au mers pe online, 28% pe tipărituri (inclusiv afișe), 13% pe radio/tv/presă scrisă, 2% pe sondaje. 17% din bani au fost cheltuiți pe alte servicii, inclusiv vestimentație pentru voluntari.
Pe lângă cheltuielile declarate oficial, observăm și promovarea indirectă prin terți. Un astfel de mecanism este folosirea de site-uri care se promovează ca publicații, care cheltuie semnificativ prin Facebook Ads. În cazul AUR am identificat mai multe pagini care au promovat intens candidații. De exemplu, pagina 60m.ro a cheltuit în ultima lună 197 de mii de lei în beneficiul candidatului AUR la prezidențiale și pentru promovarea partidului. Similar, pagina 5news.ro a cheltuit 102 mii lei, iar 4media.info a cheltuit 85 de mii de lei. Cheltuieli similare se regăsesc și la alte pagini asociate AUR.
Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de deputata Ana Maria Gavrilă, a reprezentat unul dintre partidele nou intrate în Parlament, deși acum câteva luni nu era cotat cu astfel de șanse. Partidul este popular de aproximativ un an și a reușit să își creeze o bază de urmăritori în creştere în ultimele zile dinaintea alegerilor datorită atenției sporite oferite candidatului Călin Georgescu și susținerii pe care partidul POT i-a oferit-o. Cu toate acestea, observăm că până la 28 noiembrie, partidul nu a declarat cheltuieli pentru promovare în social media.
Partidele politice au atins un total de 323 milioane de lei primite din subvenții, respectiv de 343 de milioane de lei cheltuite. Până în luna octombrie, partidele au cheltuit 202 de milioane de lei pentru presă și propagandă, adică 59% din totalul cheltuielilor din 2024, iar în octombrie 70% din bani s-au dus pe presă și propagandă. Între august și octombrie partidele au cheltuit pentru presă și propagandă 71 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o treime din costurile totale de la campania pentru parlamentare sau 66% din cheltuielile totale de la prezidențiale. Acest fapt arată că, în fapt, costurile de campanie sunt mult mai mari decât cele declarate formal în campanie, iar partidele politice cheltuie mulți bani în lunile dinaintea alegerilor pe reguli mai puțin transparente decât cele din campanie.
Observarea alegerilor
Autoritatea Electorală Permanentă a acreditat pentru observarea alegerilor prezidențiale 73 organizații ale societății civile (dintre care cinci sunt membre ale coaliției Vot Corect – Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Asociația Civica, Centrul pentru Studiul Democrației şi Rădăuțiul Civic) și observatori internaționali de la 21 de organizații. Alegerile nu au fost observare de Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), însă au fost observate de Agora Election Observation (AEO).
Organizațiile membre Vot Corect au acreditat 650 de observatori în țară și străinătate. Pentru zilele alegerilor (30 noiembrie și 1 decembrie), Expert Forum a organizat în București un centru de asistență electorală, format din numărul 0800 460 002, la care au fost înregistrate 250 de sesizări și întrebări legate de procedurile electorale. Pe platforma votcorect.ro au fost înregistrate 1680 de sesizări în ultimele două luni, atât pentru alegerile parlamentare, cât și pentru cele prezidențiale.
Observatorii acreditați de organizațiile membre Vot Corect au transmis prin aplicația Vote Monitor informații din peste 730 de secții de votare. Aplicația Vote Monitor a inclus, pe lângă formularele de observare pentru observatorii acreditați, si posibilitatea de a semnala nereguli legate de alegeri din partea publicului larg.
Distribuirea observatorilor în teritoriu a depins și de opțiunile acestora, de aceea relevanța statistică a eșantionului de secții observate poate fi afectată de faptul că în unele județe numărul observatorilor a fost mai mare decât în altele.
Zilele alegerilor
Scrutinul s-a desfășurat ordonat și într-o atmosferă calmă atât în țară cât și în străinătate; cu puține excepții, observatorii nu au semnalat probleme majore. Prezența la vot anunțată de AEP a fost 52,50%.
Procedura de deschidere a fost observată de Vot Corect în 183 de secții, votarea în 737, iar numărarea voturilor în 204, atât din țară, cât și din străinătate. Din cauza faptului că în unele cazuri observatorii nu au răspuns la toate întrebările din formulare, datele statistice de mai jos nu se raportează întotdeauna la numărul total de secţii observate.
Deschiderea secțiilor de votare a fost evaluată doar ca bună și foarte bună în secțiile de votare observate, potrivit datelor transmise de observatori prin aplicația Vote Monitor. Într-un singur caz secția s-a deschis cu întârziere, iar în două cazuri persoane neautorizate au fost prezente în secțiile de votare în timpul deschiderii.
Votarea a fost evaluată pozitiv (bună și foarte bună) de observatorii Vot Corect în aproape 97% din cazuri. Persoane neautorizate au fost prezente în 4,1% din secțiile observate, iar persoane din afara BESV au participat la organizarea votării în 2,2%. Alte probleme semnalate de observatori au fost atmosfera tensionată în afara secției de votare (4,1%) și în interior (4.8%). În 24 de cazuri s-a constatat că un alegător a primit mai multe buletine de vot decât avea dreptul, dar observatorii au raportat că aceste nereguli nu s-au datorat unei intenții de a compromite integritatea procesului, ci au fost făcute din neatenție și au fost remediate ori de câte ori au fost observate. În 15% din secţiile observate a fost semnalată aglomerație. Observatorii au notat și că urnele nu erau sigilate corespunzător în 3,2% din secțiile observate. Deficiențe legate de funcționarea SIMPV au fost semnalate în 1,3% din secțiile observate. Observatorii au raportat că secretul votului a fost respectat întotdeauna în timpul observării lor la 91,5% din secții și aproape întotdeauna la alte 7,16%.
S-a constatat și că birourile secțiilor de votare nu au înțeles întotdeauna bine unde pot vota alegătorii – unor alegători cu domiciliul sau reședința în alte localități din aceeași circumscripție nu li s-a permis să voteze într-un procent îngrijorător de 14,8% din secțiile observate, iar în 13,5% alegătorilor cu domiciliul sau reședința în altă circumscripție li s-a permis să voteze.
Observatorii au semnalat indicii credibile de influențare a alegătorilor în favoarea unui partid în localitățile Vâlcele, jud. Buzău și Corbeni, jud. Argeș.
Mai mult de un sfert dintre secțiile vizitate (26,4%) nu au oferit acces independent pentru persoanele cu dizabilități.
Majoritatea sesizărilor primite în ziua alegerilor prin call center au fost legate de neînțelegeri referitoare la circumscripția unde pot vota alegătorii sau documentele pe care le pot folosi sau sesizări legate de limitarea dreptului acestora de a vota în altă localitate din aceeași circumscripție.
În același timp, prin intermediul portalului votcorect.ro am primit numeroase sesizări privind continuarea campaniei electorale în ziua alegerilor de către candidați sau reprezentanți ai partidelor care au înregistrat candidați în campanie, dintre aceștia numărându-se George Simion sau Diana Șoșoacă. De exemplu, George Simion a organizat sesiuni live pe Tik Tok pe 1 decembrie, prin care a îndemânat alegătorii să trimită SMS la un număr de telefon cu textul VOTEZ și să-și declare votul (numărătoare paralelă), ceea ce poate genera o compromitere a secretului votului. Observatorii au semnalat şi faptul că partidele PNL, USR şi REPER au transmis sms-uri în ziua votului pentru a motiva alegătorii să voteze.
Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni extinse pentru exercitarea dreptului de vot. Pentru aceste alegeri au fost organizate 950 de secții de votare, cel mai mare număr de până acum, fiind un aspect pozitiv. În prima parte a zilei de 30 noiembrie au fost raportate dificultăți cu privire la scanarea unor pașapoarte ale cetățenilor cu domiciliu în străinătate (CRDS), care au fost soluționate în aceeași zi după informațiile deținute de Vot Corect. Un reprezentant al coaliției a observat centralizarea rezultatelor la biroul electoral pentru secțiile din străinătate în noaptea alegerilor, constatând că procesul se desfășurase cursiv, fără probleme până la acel moment. Cele mai multe plicuri exterioare pentru votul prin corespondență au fost returnate în țară – 4018 din 4343. Datele de pe platformă prezenta.roaep.ro arată că în majoritatea țărilor unde trăiesc un număr mai mare de votanți există cel puțin câteva plicuri returnate la reprezentanțele diplomatice, cu excepția Belgiei, unde nu figurează niciun plic extern înregistrat, deși au existat 338 de cereri.
Numărarea voturilor a fost evaluată de observatori ca bună și foarte bună în aproape 95% din cazuri. Cu toate acestea, observatorii au semnalat că numărarea s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată în 14% din secțiile monitorizate, persoane din afara BESV au luat parte la numărarea voturilor în 8,4%, iar în 7,9% din cazuri s-au constatat erori sau omisiuni procedurale importante. Președinții BESV au avut dificultăți în completarea proceselor verbale într-un procent îngrijorător de 19,2% din secțiile observate, iar în 30,5% procesele verbale au fost semnate în alb de membrii BESV. Chiar dacă unele omisiuni procedurale pot fi puse pe seama grabei și oboselii, faptul că preşedinţii BESV nu au arătat și anunţat cu voce tare fiecare vot în 16,7% din observări rămâne problematic.
Observatorii Vot Corect au întâlnit și observatori acreditați de alte organizații la 20% dintre secțiile observate în timpul votării și 21% în timpul numărării voturilor. Observatorii au fost în cele mai multe cazuri bine primiţi și informaţiile cerute le-au fost puse la dispoziţie, dar în 3,7% din cazuri în timpul votării și 2,8% în timpul numărării voturilor nu toți cei prezenți au putut urmări procesul fără restricții. Au existat și câteva situații în care observatorii Vot Corect au fost îndepărtaţi din secțiile de votare în mod nejustificat, inclusiv pentru motivul că birourile secțiilor de votare au decis în mod abuziv să permită observarea doar în timpul votării, nu și la numărarea voturilor. La fel ca în săptămâna precedentă, observatorii Vot Corect au semnalat că unii observatori acreditați de organizațiile civice reprezentau în mod evident partide politice şi uneori chiar nu ştiau numele organizațiilor care i-au acreditat.
La scurt timp după închiderea votării, Autoritatea Electorală Permanentă a publicat rezultatele preliminare, pe baza datelor transmise de secțiile de votare prin intermediul SIMPV, atât într-un format agregat care a permis vizualizarea clasamentului partidelor în funcție de voturile primite, cât și în tabele cu rezultatele de la fiecare secţie de votare. Și de această dată, in mod regretabil, din formatul agregat au lipsit indicatori importanți cum ar fi numărul total al voturilor valabil exprimate și numărul voturilor nule.
vedeți și comunicatele Vot Corect din ziua votării:
https://expertforum.ro/coalitia-vot-corect-concluzii-observare-alegeri-ora-20-2/
https://expertforum.ro/concluzii-observare-ora15/
