Regulile pentru campania electorală la prezidențiale

Campania electorală începe pentru turul I al alegerilor cu 30 de zile înainte de data alegerilor, adică la 4 aprilie 2025 şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7.00, adică la 3 mai 2025. În cazul organizării turului II de scrutin, campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţă publică, de către Curtea Constituțională a României, a numelor celor doi candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin (9 mai 2025, conform calendarului electoral) și se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7.00, adică la 17 mai 2025. Competitorii se pot exprima în timpul campaniei electorale prin mitinguri, adunări, publicitate stradală (doar afișe), utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă, precum și prin mediul online.

Ce legi trebuie să știu?

Principalele reguli privind campania pentru alegerile prezidențiale sunt cele din Legile 370/2004 și 334/2006 (finantarea partidelor și campaniilor electorale), Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și Ghidul AEP privind finanțarea campaniei electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Pentru alegerile prezidențiale din 2025 se aplică și OUG 1/2025.

Campania electorală prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale se desfăşoară în condiţiile stabilite de Legea nr. 370/2004, Legea audiovizualului nr. 504/2002, Codul de reglementare a conţinutului audiovizual și Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 86/2025 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din anul 2025.

Pentru mediul online sunt relevante Digital Services Act (DSA), Regulamentul (UE) 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, respectiv Hotărârea AEP 9/2025.

Ce este un material de publicitate politică?

OUG 1/2025 și Hotărârea AEP 9/2025 au introdus reglementări specifice pentru alegerile prezidențiale din mai 2025. Astfel, conform art. 16 alin. din OUG 1/2025:

(1) La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, definițiile prevăzute de art. 3 din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică se aplică în mod corespunzător.

(5) La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.

Conform art 1 din HAEP 9/2025,

pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, pentru ca un material să fie considerat material publicitar politic, acesta trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) să fie pregătit, editat, prelucrat, plasat, promovat, publicat, distribuit şi/sau difuzat în campania electorală de către un actor politic; (perioada 4 aprilie 2025 – 3 mai 2025, ora 07:00)
b) să fie un material scris, tipărit, audio, video sau o imagine, indiferent de mediul de diseminare;
c) să îndemne alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze un candidat independent sau un candidat al unui partid politic, al unei alianţe politice, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau al unei alianţe electorale, clar identificat.

(2) Comunicările care se înscriu în limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului, precum şi opiniile publice exprimate în nume personal de către alte persoane decât actorii politici nu constituie materiale publicitare politice.

(3) Materialele de propagandă electorală, în înţelesul Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la materialele publicitare politice în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025 şi al prezentei hotărâri.

(4) Producerea şi difuzarea de materiale publicitare politice în alte condiţii decât cele prevăzute de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 sunt interzise.

Ce este un actor politic?

Actor politic înseamnă oricare dintre următoarele:

(a) un partid politic în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau o entitate legată direct sau indirect de sfera de activitate a unui astfel de partid politic;

(b) o alianță politică în sensul definiției de la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(c) un partid politic european în sensul definiției de la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(d) un candidat la orice mandat electiv sau deținătorul unui mandat electiv, de la nivelul Uniunii sau de la nivel național, regional și local sau la oricare dintre funcțiile de conducere din cadrul unui partid politic;

(e) un membru din cadrul instituțiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Băncii Centrale Europene și a Curții de Conturi, sau din cadrul administrației unui stat membru de la nivel național, regional sau local;

(f) o organizație de campanie politică cu sau fără personalitate juridică, înființată exclusiv în scopul de a influența rezultatul unui scrutin sau al unui referendum;

(g) orice persoană fizică sau juridică care reprezintă sau acționează în numele oricăreia dintre persoanele sau organizațiile menționate la literele (a)-(f) și care promovează obiectivele politice ale oricăreia dintre aceste persoane sau organizații;

Art 4, Regulamentul EU privind publicitatea politică

Ce fel de materiale de promovare se pot folosi în campanie?

În campania electorală, partidele politice pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

afișe electorale cu dimensiuni de cel mult de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură, conform art. 41 alin. (6) din Legea nr. 370/2004
materialele publicitare politice/materialele de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală gratuit sau contra cost, în condițiile art. 40 din Legea nr. 370/2004 și ale Deciziei Consiliului Național al Audiovizualului nr. 86/2025 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din anul 2025;
publicitate în presa scrisă;
materialele publicitare politice/materialele de propagandă electorală online;
broșuri, pliante și alte materiale tipărite din aceeași categorie, inclusiv materiale tipărite pe suport hârtie, precum calendare, fluturași și altele asemenea.

Art. 39 (1) , H.G. nr. 10/2016, Ghidul AEP privind finanțarea campaniei electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025

Partidele politice nu pot produce materiale de propagandă în regie proprie, ceea ce înseamnă că trebuie realizate de către firme sau experți.

Ce materiale sunt interzise?

Conform Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 pregătit de AEP:

(2) Competitorii electorali nu pot produce materiale publicitare politice/materiale de propagandă electorală în regie proprie.

(3) În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă efectuarea de cheltuieli în legătură cu oferirea, darea sau distribuirea către alegători, în mod direct sau indirect, a măștilor, a dezinfectanților, a odorizantelor auto, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a șepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoșelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleților, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a țigărilor și a altor produse din tutun, a calendarelor bisericești şi a altor asemenea produse, precum și a oricăror alte bunuri oferite cu scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat.

Art 19 – (4) Următoarele tipuri de acțiuni şi materiale publicitare politice/materiale de propagandă electorală nu pot fi finanțate în campania electorală:
a) utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie, imagini ale candidaților, precum şi cu orice alte referiri la competitorii electorali;
b) utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar;
c) spectacole, serbări, focuri de artificii etc.;
d) bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

Care sunt regulile de transparență?

(1) Indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio şi de televiziune, precum şi al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) o indicaţie privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;

b) candidatul sau formaţiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele şi adresa de e-mail, precum şi adresa poştală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formaţiunilor politice;

c) o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art. 3 pct. 11 şi 12 din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;

d) o menţiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e) după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;

f) codul unic de identificare al mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă conform art. 34 alin. (13) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2 (1) , HAEP 9/2025

Afișele, materialele de publicitate în presa scrisă și broșurile, pliantele și alte materiale tipărite trebuie să includă și denumirea operatorului economic care le-a realizat, respectiv tirajul pentru afișe și broșuri/pliante.

Cum se marchează?

(1) În cadrul fiecărui material publicitar politic, cu excepţia celor de natură exclusiv audio sau exclusiv de tipul unui text publicat în mediul online, informaţiile prevăzute la art. 2 se grupează într-o etichetă care va fi vizibilă permanent în partea superioară a cadrului vizual sau a imaginii, după caz, şi care va fi dispusă astfel încât să formeze o bandă având dimensiunea de 10% din cea a cadrului vizual sau a imaginii, după caz, şi care să acopere toată latura superioară a materialului, realizată conform regulilor de identitate vizuală prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

(2) Informaţiile prevăzute în eticheta menţionată la alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:

a) informaţiile trebuie să fie uşor de înţeles;
b) informaţiile trebuie să fie plasate la vedere, static, în mod permanent, indiferent de tipul de terminal informatic utilizat pentru vizualizarea materialului publicitar politic;
c) dimensiunea şi culoarea textului trebuie să fie stabilite astfel încât informaţiile să fie lizibile şi uşor identificabile.

Art. 3 , HAEP 9/2025

(1) În cazul materialelor publicitare politice exclusiv audio cu o durată mai mare de 30 de minute, informaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) vor fi semnalate audio atât la începutul conţinutului, la fiecare 30 de minute, cât şi la finalul materialului, astfel încât să poată fi clar percepute de public şi să fie redate la o viteză de citire normală.

(2) În cazul materialelor publicitare politice exclusiv audio cu o durată mai mică de 30 de minute, informaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) vor fi semnalate audio la începutul şi la finalul conţinutului, astfel încât să poată fi clar percepute de public şi să fie redate la o viteză de citire normală.

(3) În cazul materialelor publicitare politice exclusiv audio cu o durată mai mică de 30 de secunde, vor fi semnalate audio la începutul conţinutului doar informaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) şi f), astfel încât să poată fi clar percepute de public şi să fie redate la o viteză de citire normală.

Art. 4 , HAEP 9/2025

În cazul materialelor publicitare politice de tipul unor mesaje text publicate în mediul online fără elemente grafice alăturate, informaţiile prevăzute la art. 2 vor fi indicate sub formă de text, în mod vizibil şi lizibil, în cuprinsul materialului. Dacă funcţionalităţile şi caracteristicile mediului de publicare a mesajului nu permit publicarea tuturor informaţiilor prevăzute la art. 2 în cuprinsul materialului, se va indica, în mod lizibil, în cuprinsul acestuia, doar textul „MATERIAL PUBLICITAR POLITIC”, urmat de informaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. f).

Art. 5 , HAEP 9/2025

(1) Dispoziţiile prezentei hotărâri se aplică în mod corespunzător şi transmisiunilor de orice tip difuzate în timp real (live). În cazul materialelor publicitare politice de acest tip, informaţiile prevăzute la art. 2 vor fi semnalate audio la începutul şi la finalul conţinutului, astfel încât să fie clar percepute de public şi să fie redate la o viteză de citire normală, fără a fi inserată eticheta prevăzută la art. 3, sau text, prin inserarea menţiunii „MATERIAL PUBLICITAR POLITIC” şi a informaţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. f), pe toată durata difuzării conţinutului, dacă funcţionalităţile şi caracteristicile mediului de difuzare a transmisiunii permit acest lucru.

(2) În eventualitatea editării ulterioare a materialelor prevăzute la alin. (1) se va insera eticheta prevăzută la art. 3.

Art. 6 , HAEP 9/2025

Exemple de marcaj

Citiți mai multe detalii despre marcarea publicității politice în anexa HAEP 9/2025

Care sunt regulile pentru afișajul stradal?

Locuri de afișaj

(1) Primarii sunt obligați ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziție care se aduce la cunoștința publică prin afișare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afișajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ținând seama de numărul candidaților.

(2) Locurile speciale pentru afișaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetățeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea din spațiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Locurile speciale pentru afișaj electoral pot fi folosite numai de candidații la funcția de președinte și de partidele care i-au propus.

(4) Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

(5) Afișajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor și numai cu luarea măsurilor impuse de legislația în vigoare pentru asigurarea siguranței cetățenilor.

Dimensiunea afișelor

(6) Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

Interdicții pentru realizarea afișelor și activitățile de propagandă electorală

(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

(8) Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației.

(9) Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic.

(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

Încheierea campaniei

(11) După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum și prin intermediul unor vehicule special amenajate.

Integritatea materialelor electorale

(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

Alte locuri de campanie electorală

(13) Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidați și, după caz, de către partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care îi susțin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricții de circulație rutieră sau pietonală.

Campania electorală în străinătate

(14) Campania electorală se poate desfășura în alt stat decât România numai cu respectarea legislației în vigoare a statului respectiv.

Art. 41, Legea 370/2004

Este ilegală utilizarea de bannere în precampanie sau în perioada de strângere de semnături de susținere?

Nu, utilizarea bannerelor, mesh-urilor sau panourilor este legală atât timp cât respectă reglementările privind publicitatea stradală și cele privind finanțarea partidelor politice. Partidele politice se pot promova și în afara campaniei electorale.

Regulile pentru campania în audiovizual

Programele politice ale candidaților, opiniile și mesajele cu conținut electoral sunt prezentate în următoarele tipuri de emisiuni:

de promovare electorală – în care candidaţii şi/sau reprezentanţii lor îşi prezintă şi promovează programele politice, activităţile de campanie electorală ori propria candidatură; emisiunile vor fi identificate ca atare la începutul emisiunii, în cazul posturilor de radio, şi, respectiv, semnalate prin marcajul „promovare electorală”, afişat în mod vizibil pe toată durata difuzării, în cazul posturilor de televiziune;
de dezbatere electorală – în care radiodifuzorii pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public legate de campania electorală, cu participarea candidaţilor şi/sau a reprezentanţilor lor, precum şi a jurnaliştilor, analiştilor, consultanţilor politici şi altor invitaţi; emisiunile vor fi identificate ca atare la începutul emisiunii, în cazul posturilor de radio, şi, respectiv, semnalate prin marcajul „dezbatere electorală”, afişat în mod vizibil pe toată durata difuzării, în cazul posturilor de televiziune;
informative – în care activităţile de campanie ale candidaţilor sunt prezentate cu respectarea principiilor de echitate, echilibru, imparţialitate şi informare corectă a publicului; radiodifuzorii pot prezenta în cadrul emisiunilor informative şi intervenţii făcute în direct de către candidaţi.

Accesul la serviciile publice de radio și televiziune

(1) Pentru candidaţii la alegerea Preşedintelui României, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit.

(2) Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi cu participarea candidaţilor.

(3) Dacă alegerile pentru Preşedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaţilor şi Senat, se vor avea în vedere şi orarul şi repartizarea timpilor de antenă pentru campania electorală privind alegerea celor două Camere.

Art 36 din Legea 370/2004

(1) Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(2) Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.

(2¹) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri beneficiază de timpi de antenă, la serviciile private de radio şi televiziune, contra cost.

(3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

Art 40 din Legea 370/2004

(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin.

Art 38 din Legea 370/2004

Sondajele de opinie

(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

(5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Art 40 din Legea 370/2004

Restricții privind campania electorală

(2) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(3) În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

Art. 37 din Legea 370/2004

Vezi mai sus reglementările privind afișajul stradal.

Continuarea campaniei electorale în preziua sau în ziua alegerilor

Campania electorală începe la data de 04.04.2025, ora 00,00, și se încheie la data de 03.05.2025, ora 07,00. Pentru cel de-al doilea tur de scrutin, campania începe de la data validării rezultatelor primului tur de scrutin de CCR și se încheie la data de 17.05.2025, ora 07,00.

După acest termen este interzisă continuarea propagandei electorale (vezi și Decizia BEC nr. 54D/26.03.2025), incluzând:

afișarea, lansarea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea și/sau difuzarea de materiale publicitare politice de orice tip care se referă la aceste alegeri
difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegeri, în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate;
sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiți candidați
transmiterea către utilizatori a mesajelor de tip text sau audio-video prin care se urmărește influențarea opțiunii privind exercitarea dreptului de vot
acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii și recompense de orice fel pentru participarea la vot sau pentru manifestarea unei anumite opțiuni de vot.

Conform art 55 din Legea 370/2004, lit t) ”continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;”. Încălcarea legii se sancționează cu sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei de către ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, precum și polițiștii locali.

Unde fac sesizări?

Decizia 54D/26.03.2025, art 4, definește unde se pot depune plângerile legate de campanie

cele legate de platformele online foarte mari, astfel cum sunt indicate în Anexa nr. 2 la prezenta decizie, inclusiv cele formulate în preziua și ziua votării, se adresează BEC;
- plângerile cu privire la campania online, altele decât cele menționate mai sus, inclusiv plângerile formulate în preziua și ziua votării, se adresează birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București sau Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, după caz;
plângerile cu privire la campania electorală, altele decât cele privind campania electorală online, menționate la lit. a) și b), se adresează birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București sau Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, după caz, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 3 alin. (1);
plângerile calificate ca fiind contestații cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se adresează Curții Constituționale;
plângerile privind nerespectarea dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 (nerespectarea prevederilor privind timpii de antenă de către posturile private de radio și televiziune) atrage sancționarea acestora, se adresează Consiliului Național al Audiovizualului;
plângerile privind nerespectarea dispozițiilor art. 39 alin. (l)-(3) și (5) din Legea nr. 370/2004 (prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conținut electoral făcute pe stradă cu 48 de ore înainte de ziua votării sau prezentarea de rezultate exit poll înainte de închidere votării), se adresează Consiliul Național al Audiovizualului în cazul în care fapta este comisă de radiodifuzori și Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta este comisă de altcineva decât de radiodifuzori;
cele legate de etichetarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) se adresează biroului electoral competent, cu aplicarea corespunzătoare a primelor 3 puncte, precum și Autorității Electorale Permanente;
pentru continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se adresează lucrătorilor din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române sau din cadrul Poliției Locale, după caz.
- Dacă plângerile vizează continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, prin intermediul platformelor online sau platformelor online foarte mari, acestea se adresează Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București sau Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, după caz;
plângerile privind nerespectarea dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 370/2004, privind afișajul electoral se adresează lucrătorilor din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române sau din cadrul Poliției Locale, după caz;
plângerile privind folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) se adresează lucrătorilor din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române sau din cadrul Poliției Locale, după caz;
plângerile privind coruperea alegătorilor în sensul art. 386 din Codul Penal se adresează Poliției Române;
plângerile privind plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea și/sau difuzarea în mediul online a unor materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care conțin elemente interzise conform prevederilor OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, se adresează Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București sau Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, după caz, precum și Poliției Române;
plângerile privind plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea și/sau difuzarea în mediul online a unor materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care conțin elemente interzise conform prevederilor OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, se adresează Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București sau Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, după caz, precum și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;
plângerile privind fapte situate sub incidența prevederilor art. 226 (privind infracțiunea de violare a vieții private) din Codul penal, săvârșite în contextul campaniei electorale, se adresează Poliției Române.
- Dacă faptele sunt săvârșite prin intermediul platformelor online sau platformelor online foarte mari, plângerile se adresează și Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București sau Biroului electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, după caz;
plângerile privind neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări se adresează lucrătorilor din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române sau din cadrul Poliției Locale, după caz;
plângerile privind nerespectarea dispozițiilor art. 37 alin. (1), (3) și (4) din Legea 370/2004 se adresează lucrătorilor din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române sau din cadrul Poliției Locale, după caz.
Plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari, se adresează exclusiv Biroului Electoral Central, iar birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate vor redirecționa de îndată către BEC astfel de plângeri.

Conform aceleiași hotărâri, pentru

plângerile unde nu se identifică județul sau sectorul municipiului București în care s-ar fi produs fapta reclamată, nu se identifică dacă fapta reclamată s-ar fi produs în țară sau în străinătate, precum și cele prin care se reclamă fapte produse în mai multe județe și/sau sectoare ale municipiului București și/sau state, se soluționează de biroul electoral în a cărui rază de competență teritorială se află adresa sediului central al partidului politic sau de al uneia dintre partidele politice care intră în alcătuirea alianței electorale care susține candidatul la care face referire conținutul materialului reclamat.

Birourile electorale de circumscripție – birourile electorale de circumscripție asigură corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează.

(1) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale, soluționând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Decizia se aduce la cunoștința publică prin afișare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.

(2) Dacă birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se pot face contestații la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea acestora.

(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.

(5) Contestaţiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.

(6) Deciziile adoptate de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora.

(7) Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor.

Art. 42, Legea 370/2004

Plângerile privind acţiunile de promovare, distribuire sau postare a materialelor publicitare politice, prin mijloace sau tehnici cu scop manipulator, precum, dar fără a se limita la, utilizarea de conturi false create în mediul online, dezvoltarea unor reţele de conturi automatizate, parţial automatizate sau neautomatizate, simularea interacţiunilor, coordonarea creării şi/sau promovarea de conţinut neautentic/fals sau asumarea în mod înşelător a identităţii unui actor politic sau a unei entităţi independente, se soluţionează prin decizii ale birourilor electorale emise în condiţiile art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 sau ale art. 42 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

Art. 8 din HAEP 9/2025

Modele de sesizări

Pentru mediul online (Anexa 3 de la Decizia BEC 56D/2025)

Plângere penală

EFOR explică pe scurt cum se finanțează partidele politice și campaniile electorale la alegerile prezidențiale. Mai multe detalii puteți găsi și pe www.banipartide.ro.

#baniipartidelor_Cum se finanteaza o campanie electorala_25?

#baniipartidelor_Surse de venit-partide-2024