Diana a fost observator într-o echipă de două persoane la secția de votare 134-Diasporă de la Ambasadă României la Dublin, pe dată de 26 mai și a fost acreditată de EFOR, în cadrul campaniei FiecareVot. Textul de mai jos reflectă concluziile zilei de observare.
ROLUL DE OBSERVATOR
Observatorii independenți au ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului și nu au apartenență politică. Ei pot asista la operațiunile electorale în ziuă votării, începând cu oră 6.00am și până în momentul încheierii, semnării și transmiterii la Biroul Central Electoral (BEC) de către membrii biroului electoral al secției de votare (BESV) a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării. Ei nu pot interveni în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza nereguli președintele biroului electoral și a consemna detalii observate direct pentru a asigură că bunele practici sunt continuate iar cele defectuoase nu. Observatorii nu au autoritatea de a remedia neregulile sau încălcarea legii dar pot informa persoanele care au fost martori ai încălcării legii sau ai anumitor nereguli că au dreptul de a depune reclamații. Observatorii încearcă să evalueze înțelegerea și încrederea alegătorilor în procesul electoral, cu mențiunea că acest rol are în vedere posibilitatea că unele persoane pot încerca să manipuleze informațiile pentru scopuri și interese proprii.
Au fost prezenți la secția 134-Dublin observatorii independenți Diana Nacu și Doris Stroiescu, persoanele acreditate de “Fiecare Vot” pentru a asista la procesul electoral pe data de 26 mai 2019.
SISTEMUL ADMINISTRATIV ELECTORAL DE SECȚIE
Baza legală a alegerilor pentru Parlamentul European și a referendumului naţional din 26 mai 2019 o formează următoarele:
- Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;
- Hotărârea Guvernului nr. 100/2019 pentru aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;
- Hotărârea Guvernului nr. 101/2019 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;.
- Hotărârea Guvernului nr. 102/2019 privind modelul, dimensiunile, condițiile de tipărire, de gestionare și de utilizare a timbrului autocolant la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;
- Hotărârea Guvernului nr. 103/2019 pentru aprobarea modelelor ștampilelor birourilor electorale și a modelului ștampilei cu mențiunea „VOTAT”, care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;.
- Hotărârea Guvernului nr. 99/2019 privind aprobarea modelului buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;.
- Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare (Monitorul Oficial nr. 84/24.02.2000).
- Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului naţional din 26 mai 2019 (Monitorul Oficial nr. 358/08.05.2019).
- Hotărârea Guvernului nr. 278/08.05.2019 privind organizarea și desfășurarea referendumului naţional din data de 26 mai 2019, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 100/2019 pentru aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 (Monitorul Oficial nr. 362/09.05.2019).
- Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 12/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului naţional din 26 mai 2019, precum și pentru modificarea Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 11/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 (Monitorul Oficial nr. 367/10.05.2019).
La Dublin, membrii comisiei electorale (BESV) au fost personal MAE (1), delegați USR-PLUS (1), Pro România (1) și PNL (1), și membri reprezentanți ai comunității românești din Irlanda acreditați de MAE (2). Aceștia au fost asistați de operatori SIMPV, personal al Ambasadei României în Irlanda (2). Membrul comisiei din partea UDMR nu s-a prezentat, neputând fi înlocuit, conform afirmațiilor președintei BESV.
Am observat activitatea membrilor BESV și operatorilor că fiind următoarea: au preluat cetățenii veniți la scrutin, au explicat alegătorilor procedură de vot, au verificat prin SIMPV identitatea alegătorilor, au completat datele de identificare în listele suplimentare, manual, în două exemplare, au furnizat alegătorilor buletinele de vot și ștampilele, au primit semnătura fiecărui alegător și au înapoiat actul de identitate.
OBSERVAREA VOTULUI LA SECȚIA 134, DUBLIN, IRLANDA
(6.30am, 26 mai — 6.30am, 27 mai)
Am ajuns la secția de votare alocată, secția principală de vot în capitala Irlandei amplasată în clădirea ambasadei României la oră recomandată de organizația de acreditare, 6.30am. La prezentarea acreditării și confirmarea prin pașaport a identității, am fost invitată cu mare curtoazie să observ procesul electoral în secția deja deschisă și apoi pe tot parcursul zilei, până la momentul închiderii și transmiterii procesului verbal la BEC.
După afirmațiile dânșilor, membrii comisiei electorale se aflau în secție de la oră 6am. Ca urmare, nu am putut asista la deschiderea sălii de votare, pentru a vedea dacă fusese sigilată peste noapte. În momentul sosirii mele la oră 6.30am, cu jumătate de oră înainte de deschiderea secției pentru publicul votant la oră 7am, era deja un grup substanțial de oameni, aproximativ 100 de persoane (numărate de mine) care așteptau. Explicația pentru această coadă înainte de deschiderea secției, într-o duminică dimineață, este probabil experiență cu cozile kilometrice la scrutinele anterioare la această secție și încurajările în mediul rețelelor de socializare de a merge cât mai repede la secții în ziua alegerilor pentru a încuraja prezență generală la vot și pentru a ajunge fizic în secția de vot pentru a putea vota înainte de închiderea acesteia.
LOCALUL SECȚIEI DE VOTARE
Menționez că știam unde se află sediul Ambasadei României la Dublin dar nu vizitasem niciodată interiorul clădirii. Am fost surprinsă astfel că secția de votare nu era amplasată efectiv în sediul ambasadei, ci la un demisol cu acces dificil și într-o sală foarte mică, unde este de fapt biroul (ghișeurile și sală de așteptare) serviciului consular. Conform hotărârii AEP 44/2016 Art 3 (2), “localurile de vot se amenajează astfel încât să asigure legalitatea, accesibilitatea, eficiența și solemnitatea procesului de votare.” Două aspecte sunt de evidențiat aici: chiar și pentru funcționarea de fiecare zi a acestui birou consular, localul este este neadecvat. Aceasta se află la demisolul unei clădiri rezidențiale istorice pe patru etaje (3 etaje + demisol) dar sala de interacțiune cu publicul este amplasată la demisol, într-o cameră (istoric, fostă bucătărie și depozit de cărbuni) de aproximativ 10mX4m ca dimensiuni, cu acces dificil, prin intermediul scării de serviciu.
Dacă poate sala este încăpătoare în administrarea serviciilor consulare, pentru un proces electoral de asemenea complexitate, durată și amploare, sala aceasta era mai mult decât inadecvată. Localul secției de votare nu îndeplinește normele de amplasare specificate de Autoritatea Electorală Permanentă prin legislație și nici de sănătate și securitate standard în Irlanda: ventilație, luminozitate, plan de evacuare de incendiu, acces pentru persoane cu handicap loco-motoriu. În acest spațiu extrem de restrâns, au fost amplasate două rânduri de mese, de o parte și altă a lungimii sălii, iar în capătul opus ușii de acces, cel mai îndepărtat, 4 + 1 cabine de vot. Acest mobilier a ocupat absolut aproape toată suprafață sălii, lăsând un culoar de acces și trecere de mai puțin de 1 metru în jurul mobilierului și cabinelor. Cabinele de vot și urnele de vot trebuie să fie amplasate în aceeași încăpere în care își desfășoară activitatea biroul electoral al secției de votare, în raza vizuală a membrilor acestuia. Amplasarea a fost relativ corectă dar, datorită spațiului inadecvat, nu era vizibilă de către membrii sau toți membrii comisiei tot timpul, ele fiind amplasate în poziție paralelă, nu perpendiculară cu mesele comisiei, acest lucru făcând ca unele cabine să nu fie complet vizibile acestora.
Încăperea nu a fost pregătită și securizată în mod corespunzător. Accesul și ieșirea se făceau prin aceeași ușă, un buletin de vot a fost introdus în fanta unuia dintre ghișeele consulare, rămase parțial neacoperite, și a ajuns în altă cameră, exterioară secției de votare. Două dintre cabinele de vot erau vizibile din afară sălii de votare, inclusiv cu vedere clară în interiorul cabinelor dacă nu era trasă perdeaua, care mai mult nu era trasă, sau nu complet. Ca observator, am consemnat acest lucru, de care mi-am dat și eu seamă și verificat după 3 ore și jumătate de la începerea votului.
Din cauza naturii localului secției de votare trebuie menționat că nici procedurile de votare, asa cum au fost implementate de BESV, nici cele de observare, atât cât am putut să o facem noi cei doi observatori, nu au putut fi 100% corecte sau complete. Din cauza înghesuielii permanente, a fluxului de alegători în două direcții și al busculadelor frecvente și repetate din acest spațiu, vizibilitatea și libertatea de mișcare oricărei persoane în această cameră era restricționată de persoanele și piesele de mobilier care împreună acopereau întreagă suprafață a încăperii. În fapt, observatorii nu aveau practic loc în spațiul acesta. Am fost plasate pe niște scaune care au sfârșit prin a îngreuna și mai mult accesul. Pe parcursul zilei, acest plan de amplasare a cauzat înghesuială accentuată, respectiv persoane care se loveau de diversele piese de mobilier, hârtii agățate de hainele oamenilor care treceau pe lângă mesele comisiei electorale.
Accesul alegătorilor în sală de vot trebuie să aibă loc în mod ordonat, în serii corespunzătoare numărului cabinelor, dar nu a fost cazul la Dublin. Observatorii au cerut în repetate rânduri că intrarea și fluxul alegătorilor să fie ordonate dar acest sistem nu putea fi menținut pentru mult timp, din nou, din cauza procesului dezordonat de votare și al localului inadecvat acestui proces. Accesul în secție a fost extrem de dificil, pe un culoar foarte strâmt al scărilor de serviciu, care sunt late de aproximativ 1 metru. O persoană în scaun cu rotile și 2 cărucioare au putut să intre în incintă, dar nu am observat dacă au fost ridicate de cei de pe scări, pentru că nu există rampă pentru persoane cu dizabilitate loco-motorie. La un moment dat am atras atenția comisiei că există un număr de persoane în cârje, în vârstă și multe familii cu copii mici care nu pot sta la o asemenea coadă și că, din experienta altor alegeri, pentru ele se organizează intrare separată sau prioritară. Comisia a fost de acord și am fost rugată să transmit acest mesaj persoanelor respective. Din păcate, ceilalți alegători nu au permis acest lucru.
Spațiul extrem de restrâns, înghesuiala și zgomotul, faptul că sala era atât de plină încât nu se vedea clar nimic a contribuit la un proces și mai anevoios. Formatul și localul secției de votare nu a contribuit la păstrarea secretului votului și ar fi putut ușor cauza compromiterea secretului votului. Se poate presupune că aceasta s-a întâmplat deoarece nu toți alegătorii trăgeau perdeaua când votau iar interiorul cabinelor era vizibil alegătorilor care treceau pe lângă ele, precum și din afara secției, prin geam (oblonul a fost închis în urma semnalării de către observator). În timpul desfășurării votării trebuie asigurată limitarea/interzicerea staționării oricăror persoane pe o distanță de cel puțin 1-1.5 m față de locul unde sunt amplasate cabinele și urnele de vot. Acest lucru nu a putut fi implementat, respectat sau monitorizat din cauza spațiului restrâns al localului secției.
De aceste aspecte privind localul secției de votare este răspunzătoare persoana care a desemnat această încăpere ca adecvată pentru organizarea și găzduirea publicului la vot. Dacă ne uităm la procedurile MAE, aceasta trebuie să fie Excelența sa, Manuela Breazu, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Irlanda. Într-o anumită măsură, și în limita prerogativelor, o parte din responsabilitate pentru amenajare îi revine și președintei BESV, Florina SAVA, Prim-colaborator/Ministru Plenipotențiar, atașat consular la secția Politic, afaceri europene, cultură și relația cu comunitatea română și, conform informațiilor MAE, o persoană cu experiență îndelungată în organizarea alegerilor în străinătate.
Este de menționat faptul că în secția de votare s-au aflat în mai multe rânduri reprezentanți ai poliției și ai forțelor de ordine pentru a încerca aplanarea incidentelor din afara secției și pentru consultări privind planul de securitate al localului secției și, la sfârșitul programului de votare, pentru a asigura prin simpla prezență siguranța localului secției de vot și al personalului permanent și adiacent din acesta.
MATERIALELE ELECTORALE
Conform Art 13, Hotărârea AEP nr. 11/2019 (1), la secția 134 din Dublin, Ambasada României, au existat minimul de 5 cabine și 5 stampile. Cabina 5 nu a fost disponibilă tot timpul, datorită ocupării ei de președinta secției și poliție, la cererea poliției, atunci când au avut întrevederi repetate privind securitatea secției de votare și siguranța personalului electoral (detalii mai jos).
Urna de vot a fost este un recipient prevăzut cu o fantă pentru introducerea buletinelor de vot, cu un capac, în trei exemplare separate: una pentru alegeri și două pentru referendum. Acestea au fost inadecvate datorită faptului că erau transparente complet, astfel se puteau vedea stampilele aplicate pe buletine. Cele 3 urne au fost amplasate pe o masă improvizată, lipită de un patrulater conținând 4 cabine de vot. Pe parcursul zilei, acest plan de amplasare a cauzat înghesuiala de nedescris, respectiv persoane care se loveau de diversele piese de mobilier, inclusiv de urne. Urnele de vot stârneau consternare și accese de ras alegătorilor, deși comisia s-a declarat mulțumită de ele pentru că plasticul din care erau făcute permitea manufacturarea ușoară a fantei de introducere a buletinelor. Urnele au fost identificate drept cutii pentru depozitare din plastic IKEA (model SAMLA) sigilate prin aplicarea de coliere de plastic în patru colțuri. De asemenea, pentru că erau mai mult late decât înalte, trebuiau scuturate frecvent pentru a răsfira buletinele (de altfel alunecoase, mari și relativ greu de manevrat) care blocau fanta. S-au pierdut astfel multe minute pe parcursul zilei.
PROCESUL DE VOTARE. OBSERVARE DIN INTERIORUL ȘI EXTERIORUL SECȚIEI DE VOTARE
Cu privire la încălcărilor regulilor de votare, în secția de votare s-au descoperit materiale de campanie electorală, ceea ce m-a determinat să cer comisiei verificarea cabinelor în mod regulat. Nu am putut determina dacă la coadă se desfășurau activități de campanie datorită lungimii extreme și a formei neregulate. La un moment dat, în urma semnalării primite de la președintă BESV, am observat că pe scările ambasadei se agită o pancartă profesională cu material de campanie. La orice moment al zilei s-a constatat prezența unor mari grupuri de persoane în fața secției de votare – unele chiar violente verbal între ele și mai ales la adresa comisiei.
Alegătorii îşi așteptau rândul la coadă (care a fost mereu între sute și mii de persoane, de la deschiderea până la închiderea secției de votare) cumva ordonat pe trotuarul străzii pe care se află ambasada, totodată blocând intrările a zeci de case. În curtea ambasadei se stătea la coadă în grup și nu se făcea de o manieră ordonată, datorită faptului că trebuia eliberat trotuarul și pentru că se așteptase de multe ore. Datorită mulțimii de oameni și a busculadelor permanente, nu s-a putut determina dacă printre persoanele prezente s-au petrecut acțiuni de campanie sau intimidare.
Starea de spirit a mulțimii a trecut de la resemnare la siderație până la lacrimi și apoi până la agresivitate ridicată. Pe lângă organizarea deficitară, în mod regretabil, conflictele verbale și jignirile reciproce între alegători și între alegători și comisie au existat de la prima la ultimă ora. Pe parcursul celor două ultime ore de votare, atunci când oamenii și-au dat seama că nu vor ajunge să voteze, atmosfera a degenerat rapid în intimidări, injurii și amenințări.
Alegătorii au votat separat în cabine a căror perdea trebuia să fie trasă și au fost sfătuiți (la îndemnul observatorilor) verbal de către membrii BESV și prin anunțuri în cabine și în interiorul secției să îndoaie buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară iar stampilele de vot să nu se vadă când le vor introduce în urnă. Datorită îmbulzelii, a spațiului mic dintre cabine și culoarul de acces și grabei de a vota și a ieși cat mai repede, multi alegători nu au îndoit buletinele pe care se putea vedeau clar aplicate ștampilele, ceea ce ar fi putut, teoretic, influenta votul.
Un singur alegător, care din motive temeinice, constatate de Președinta BESV, nu a putut vota singur, a avut dreptul să cheme în cabină de votare un alt alegător necunoscut și neutru pentru a acordă asistenta. Din păcate, acesta a sugerat alegătorului în vârstă și cu probleme de vedere să voteze cu un anumit partid în auzul celor din încăpere. În mai multe rânduri, președinta a luat măsuri ca staționarea unui alegător în cabină de votare să nu se prelungească nejustificat. Au existat două cazuri când alegători au votat în afara cabinei de vot deși li s-a semnalat că este interzis.
Președinta BESV a suspendat temporar votarea pentru câteva minute în câteva rânduri pentru a găsite stampile rătăcite și când starea de securitate a localului secției de votare a fost compromisă sau amenințată. Pe perioada disfuncționalității SIMPV (câteva minute, de trei ori), atunci când terminalul informatic nu a fost funcțional, alegătorii au prezentat actele de identitate membrului BESV desemnat de Președinta acestuia, care a consemnat codurile numerice personale ale alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot pentru a fi înregistrate mai târziu în format electronic.
Nu s-a putut determina dacă prezenta unor grupuri numeroase de alegători în vecinătatea secției de votare ar fi putut indica faptul că participarea acestora la vot a fost coordonată sau dacă există indicii privind mita electorală. Nu s-a putut determina acest aspect din cauză aglomerației, busculadelor periodice și a accesul restricționat parțial și din cauza aspectelor de siguranță personale ale observatorilor. De asemenea, nu s-a putut determina dacă a existat influență a autorităților sau partidelor în secția de vot sau la coadă.
La ora 9pm, oră locală, Președinta BESV a dispus închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la acea oră se aflau în sală au putut vota. În prealabil, la fel că și alți președinți de secție și ambasadori din Europa, președinta secției a îndemnat oamenii din fata ușii să intre în localul secției în măsura în care spațiul permitea. Datorită spațiului foarte mic însă, aproximativ 10 persoane au mai putut să intre și au votat înainte de închiderea sistemului electronic de vot la 9.30pm, oră locală.
După încheierea votării și a localului secției de vot, Președinta BSEV trebuia să se asigure că operatorul de calculator va începe înregistrarea audio-video a operațiunilor din secția de votare. Acest aspect nu a fost observat la timp iar înregistrarea a început doar la momentul numărării votului. La acest moment, observatorii au cerut să vadă dacă există un ghid de procedură și o listă de verificare etapizată pentru numărătoare și pași administrativi.
Operatorul de calculator a așezat tableta într-un loc fix, care oferea o perspectivă clară și de ansamblu asupra mesei pe care se desfășura numărarea buletinelor de vot. Operatorul de calculator a luat măsurile tehnice necesare pentru asigurarea continuității înregistrării audio-video a operațiunilor din secția de votare. Cu toate acestea, s-a observat după 22 de minute că tableta s-a stins complet, probabil din motive strict tehnice. Operatorul a repornit tableta și înregistrarea iar numărătoarea a fost oprită în acest timp. Președinta BSEV a luat măsuri pentru că înregistrarea audio-video a operațiunilor realizate de la încheierea votării și până la părăsirea localului secției de vot de către membrii BSEV să decurgă în mod neîntrerupt, fără a fi obstrucționată. Probleme care au putut fi observate în timpul numărării voturilor au fost de natură organizatorică: inițial, proceduri neclare și dezordonate de numărare a voturilor, pierderea temporară a unui buletin de vot care s-a recuperat la o altă numărătoare, distribuirea și securizarea buletinelor de vot în mod ordonat și eficient.
Președinta, în prezenta și cu ajutorul membrilor comisiei, și câteodată la recomandarea observatorilor, a asigurat toți pașii corecți necesari procedurii de numărătoare a voturilor pană la înscrierea corectă în procesul-verbal electronic a voturilor valabil exprimate și încărcarea rezultatelor în serverul Biroului Electoral Central.
BIROUL ELECTORAL DE SECȚIE 134-DIASPORA, AMBASADA ROMÂNIEI
Pe parcursul zilei de votare, observatorii trebuie să discute cu mai multi membri ai BESV care reprezintă diferite partide politice sau care au fost acreditați de MAE despre procedura de recrutare a lor și instruirea de care au beneficiat pentru acest rol. Din lipsă de timp din partea comisiei electorale și a observatorilor, și mai ales datorită faptului că acest lucru ar fi încetinit și mai mult procesul de votare, nu au existat conversații în acest sens.
Din observațiile mele și din cele auzite din conversații pe parcursul zilei, membrii comisiei de votare au participat la o instruire formală, păreau a fi relativ bine instruiți (cu excepția a câtorva neclarități discutate cu alți membri și rezolvate de președintă), erau familiarizați cu procedurile de votare și păreau să-și îndeplinească îndatoririle în mod imparțial. Printre problemele și procedurile care trebuiau urmărite și pe care le-am observat au existat indicii de dezorganizare ca procedură, mai ales în ce privește etapizarea acestora conform Ghidului Birourilor Electorale (OPERAȚIUNI EFECTUATE ÎN SECȚIA DE VOTARE DUPĂ Încheierea VOTĂRII. A existat parțial și temporar confuzie sau lipsă de organizare, cazuri în care membrii comisiilor de votare nu urmat procedurile în mod organizat și corect, aceste lucruri petrecându-se în condiții de stres și supra-solicitare mentală și fizică.
Alegătorii au manifestat în general o bună înțelegere a procesului electoral, dar a existat un număr mare de alegători care solicitau ajutor, mai ales în privința urnelor și a etapelor procesului electoral, de la intrarea pană la ieșirea în secției. Acest lucru se poate datora lipsei de timp din partea BESV de acordă informațiile relevante la intrarea alegătorilor în secție și în general a atmosferei nepropice a localului secției de votare care a produs confuzie și dificultăți pe parcursul zilei. Alegătorii care au solicitat asistentă au primit ajutorul adecvat din partea membrilor BESV.
În privința parcursului procesului de votare, care a durat de la 7am-9.30pm, 26 mai, nu s-a observat împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale alegătorilor de către membrii comisiei sau terți. Membrii comisiei electorale nu au împiedicat voit sau nevoit exercitarea votului. S-a lucrat în foc continuu, cu pauze foarte scurte pentru a mancă și a folosi toaleta, deși un proces mai eficient se putea implementa dacă sarcinile pe parcursul zilei erau distribuite mai ordonat și dacă exista o planificare pe ore și pe sarcini a întregii zile de vot.
Președinta Biroul electoral al secției de votare din secția 134, Dublin, Ambasada României a condus operațiunile de votare în mare parte bine și a luat toate măsurile de organizare și ordine, în limita spațiului și resurselor disponibile, în localul secției de votare și în jurul acesteia. A rezolvat de asemenea întâmpinările venite din partea observatorilor referitoare la propria lor activitate. Cu toate acestea, în mod regretabil, au existat conflicte verbale intre multi alegători și anumiți membri ai comisiei, care nu trebuiau să se angajeze în conversații agresive cu votanții sau să emită judecăți de valoare în privința persoanelor alegătorilor. Sistemul de control și completare a documentelor a fost anevoios, retrograd, făcut să îngreuneze actul de vot dar atitudinea și autocontrolul tine de fiecare individ în parte și este de așteptat mai ales din partea unei persoane cu statut oficial în ziua votului.
Este important să menționăm că unele erori din partea membrilor comisiilor de votare se pot datora mai degrabă lipsei de experienţă sau de instruire, și în acest caz, de condițiile de lucru nepropice desfășurării obiectului de activitate decât a intenţiei deliberate de a compromite integritatea procesului. Pe de altă parte, neregulile intenţionate şi sistematice au într-adevăr potenţialul de a denatura procesul electoral dar la secția de la Dublin nu au existat indicii în acest sens.
O mențiune specială merită apariția și atitudinea Ambasadoarei Manuela Breazu în ziua scrutinului. Faptul că a coborât din ambasadă și a sărit rândul pentru a vota s-a dovedit complet neproductiv în contextul situației deja copleșitoare și tensionate din interiorul și exteriorul ambasadei la un moment de vârf, ca volum și ca tensiune, al procesului electoral. Prin spusele dânsei, în opinia acestui observator, a dat dovadă de lipsă de respect, empatie și înțelegere pentru cei care asistau neputincioși la procesul și asa anevoios de votare. Din cele observate direct de acest observator, doamna ambasador a declinat orice urmă de responsabilitate pentru organizarea logistică a scrutinului și a transferat răspunderea celor care vor să își exercite drepturile, dar care, în prealabil, nu le ceruseră. Conform spuselor dânsei, posesorii drepturilor (cetățenii votanți) sunt responsabili atât pentru solicitarea cât și implementarea drepturilor de exercitare la vot (solicitare de secții, cabine și condiții de votare și desfășurare ordonată a procesului electoral), pe când responsabilitatea autorităților este să decidă dacă este necesar sau nu să implementeze cererile publicului votant. În timp ce votanții din secția de la Ambasada României renunțau să mai stea la coadă sau se îndreptau, din spusele lor, spre alte secții la zeci și sute de kilometri, pentru a putea vota, doamna ambasador a trecut pe lângă coadă, a votat iar apoi a staționat și a împiedicat accesul la două dintre cele cinci cabine timp de câteva minute când vorbea sălii, plasându-se în culoarul de acces la acestea. În ciuda îndemnurilor scrise și verbale despre păstrarea secretului voturilor, a ieșit din cabină și a gesticulat cu buletinele neîmpăturite în mană pentru câteva minute. La cererea acestui observator, președinta comisei electorale a îndemnat ambasadoarea să împăturească buletinele. La acel moment, ambasadoarea a solicitat observatorului să consemneze că doar observatorul a văzut buletinele dânsei și nu restul sălii. Observatorul a replicat că semnalăm și consemnăm încălcări ale procedurii de vot indiferent cine este cel care o încalcă. În total, ambasadoarea a staționat cel puțin 15 minute pe scările și în interiorul secției, îngreunând și mai mult procesul, iar oamenii, ascultând-o, s-au oprit ei înșiși din proceduri sau votat.
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru că alegerile să decurgă în bune condiții. Președinta secției în care am observat a utilizat toate mijloacele de ordine necesare pe care le avea la dispoziție. Președinta biroului electoral al secției 134 și operatorii SIMPV, precum și majoritatea delegaților au dat dovadă de o rezistență fizică și mentală admirabilă pe parcursul celor mai mult de 24 de ore de muncă efectivă și neîntreruptă. Din punctul de vedere al securității localului secției de votare și al siguranței personale a tuturor participanților la procesul electoral, atribuțiile președintei BESV se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice până la o distanță de 500 m. Pentru menținerea ordinii, președinta a apelat în mai multe rânduri la ajutorul poliției irlandeze.
Comportamentul forțelor de ordine a fost adecvat și acestea nu acționat în nici un fel împotriva mulțimii, punând mai mult presiuni asupra președintei BESV de a rezolva situația pe plan intern. S-a reproșat ambasadei și comisiei BESV că nu au anticipat deranjarea liniștii datorită cozii imense de oameni agitați și zgomotoși și că nu au pregătit și implementat un plan de securitate pe teritoriul Ambasadei, respectiv al României, deoarece politia irlandeză nu poate să acționeze în nici un fel aici. Mult timp s-a pierdut pe întrevederi private ale șefei comisiei cu sergentul în legătură cu aplanarea situației, amândoi concluzionând că nu există o soluție altă decât a încerca de a grăbi procesul (adică una imposibilă, dacă normele de procedură trebuiau repetate).
Nu am putut intervieva nici comisia nici alegătorii pentru a obține informații și păreri anecdotice despre ziua scrutinului la Dublin în 26 mai pentru că nu era timp. Nu au fost timp morți timp de 24 de ore cât am stat în secție iar când fiecare dintre membrii comisiei sau observatorii lua o pauză de câteva minute nu s-ar fi căzut să întrerup momente prețioase de repaos.
Sesizări privind calitatea accesului la vot și a procesului de votare în secțiile din Irlanda au fost înregistrate pe site-ul: https://votcorect.ro/?s=&tr=IE
RECOMANDĂRI SPECIFICE
LOCALUL SECȚIEI DE VOTARE
- Ministerul Afacerilor Externe, prin ambasade, trebuie să se asigure că secțiile de votare trebuie amplasate și dotate corespunzător, cu localuri încăpătoare și adecvate din punt de vedere logistic și administrativ la complexitatea și amploarea procesului electoral, cu suficiente materiale electorale, conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente privind condițiile minime de amplasare și dotare a secțiilor de votare de aici.
- Se recomandă suplimentarea personalului MAE și non-MAE care contribuie efectiv la desfășurarea procesului electoral (inclusiv prin organizarea de ture de lucru având în vedere că unele secții același personal a lucrat fără întrerupere timp de cel puțin 24 de ore, potențialul de eroare umană crescând odată cu depășirea unui anumit număr de ore de muncă).
- Închirierea de către ambasadă a unei săli încăpătoare, cu puncte de acces și ieșire diferite, unde coadă să se poate formă ordonat. Asigurarea unui local pentru secția de votare care să îndeplinească normele de sănătate și securitate standard în Irlanda, chiar dacă secția se află pe teritoriul României: ventilație, luminozitate, plan de evacuare de incendiu, acces pentru persoane cu handicap loco-motor. Acest local trebuie să îndeplinească normele de siguranță, sănătate și securitate în țara unde se desfășoară scrutinul.
- Confecționarea și amplasarea unei cabine de vot pentru persoanele cu handicap loco-motor, dimensionată și marcată corespunzător.
- Cabinele de vot și urnele de vot trebuie să fie amplasate în aceeași încăpere în care își desfășoară activitatea biroul electoral al secției de votare, în întregime în rază vizuală a membrilor acestuia.
- Închirierea de către ambasadă a unui local pentru secția de vot într-o locație unde se poate ajunge ușor cu transport public și unde există locuri de parcare suficiente.
- După părerea acestui observator, în privința membrilor comisiei care: 1) au intrat în conflict verbal deschis și direct cu alegătorii, 2) care au demonstrat că nu pot face fată condițiilor de stres pe care procesul electoral le implică, 3) au avut ieșiri necontrolate și inadecvate, în calitatea lor de oficiali în administrarea formalităților procesului de vot, 4) au fost observați aducând jigniri și manifestând agresivitate verbală la adresa alegătorilor, nu se recomandă reutilizarea lor în procesul electoral. Aceste persoane, conform observării de către acest observator sunt: Carmen Maroșan, Cristian Muraru, Alexandru Zamfiroiu. Această recomandare este confirmată și de referirile pe rețelele sociale și în presă despre membrii BESV de la secția 134-Dublin.
- Se recomandă de asemenea recrutarea unor persoane pentru secțiile BESV care au experiență în procesarea manuală și digitală a datelor, experiență în lucrul cu publicul și cu un volum de date și ore ridicat și care demonstrează afinitate profesională și personală față de procesul complex și de durată al votului în străinătate.
PREGĂTIRI ADMINISTRATIVE PREALABILE SCRUTINULUI
S-au identificat multe provocări legislative și administrative de către Biroul Electoral Central privind organizarea acestui triplu scrutin iar aceste informații existau în mediul legislativ și public începând din februarie 2019. Printre acestea este de menționat în primul rând “numărul mare de retrageri din Corpul experţilor electorali din anul 2018 generat de lipsa mecanismelor destinate prevenirii fraudelor electorale, de volumul mare al activităţii din secţiile de votare, precum şi de lipsa timpului liber după finalizarea unei activităţi care durează în medie 20 de ore fără întrerupere.”
Fiecare local de secție de votare trebuie să aibă un minimum de 5 membri BESV și posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ștampile, buletine, etc. proporțional cu numărul estimat al alegătorilor care vor veni la vot în ziua scrutinului. De regulă, la fiecare 300 de alegători arondați la o secție de votare se asigură câte o cabină de vot, conform legii. Datorită organizării deficitare și a limitelor localului secției de votare și a numărului prea mare de votanți, acest lucru nu s-a întâmplat la Dublin.
Conform recensământului cel mai recent din Irlanda (aprilie 2019), 16.808 de români locuiesc în Dublin, oraș, zona metropolitană și suburbii, adică aproximativ 58% din românii rezidenți în Irlanda (un total de 29.186). Cea mai bună sursă de estimare a numărului corect al românilor din Irlanda este statutul fiscal, în bază slujbei înregistrate la autoritatea fiscala. Nici acestă nu este un sistem 100% exhaustiv deoarece pot fi persoane care lucrează la negru, nu lucrează, sunt studenți, etc. De asemenea, cifrele ultimului recensământ nu iau în calcul românii ajunși în Irlanda după 2016, această în paralel cu migrația accentuată din România în ultimii doi ani. Chiar și cu aceste cifre, procentul pentru care s-au pregătit condiții de votare, inclusiv cabine de vot și stampile a fost mult sub cel necesar. Au votat în Dublin 1.259 de alegători la ambasada României și 1.547 la secția din Mulhuddart într-un total de 10 cabine. Adică, din 16.808 de alegători potențiali, au putut votă 2.806. Potențial, alte mii s-au retras de la cozi sau nu au ajuns să voteze în ziuă votului până la oră 9pm, ora locală. Și dacă prezenta la vot era moderată, pana la 50%, trebuiau asigurate condiții pentru cel puțin 8.404 de alegători. Ca urmare, doar 2,806 din 8.404 (prezentă estimativă de 50%) și respectiv 16.808 (prezentă 100%) au votat.
Responsabilitatea anticipării numărului de alegători revine în primul rând personalul MAE decizional al ambasadei. Numărul de secții dintr-o țară din străinătate este solicitat de reprezentanțele diplomatice la MAE iar MAE, în urma consultării misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, stabilește lista finală a acestora. Ambasada trebuie să investigheze și apoi să recomande MAE câte secții sunt necesare în străinătate în anumite orașe, și respectiv unde este concentrația cea mai mare de cetățeni români. Ministerul Afacerilor Externe “asigură sediul Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate și asigură organizarea și dotarea sediilor secţiilor de votare din străinătate, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.”
În ceea ce privește Irlanda, a existat o singură secție de votare înființată la Dublin în contextul alegerilor prezidențiale din anul 2014, suplimentată cu o a doua, începând din 2016. Suplimentarea secțiilor de votare în străinătate se poate face prin următoarele mecanisme legale:
- Secțiile de votare organizate la solicitarea a cel puțin 100 de cetățeni români, conform prevederilor art.23, alin (4) din Legea nr.208/2015 și urmare a notificării transmise de către Autoritatea Electorală Permanentă nr.25765 din data de 4.10.2016;
- Secții de votare propuse a fi organizate de către MAE în alte localități decât cele aflate lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, conform prevederilor art.1, alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență nr.47/2016.
Ambasada României la Dublin a insistat că s-au făcut estimări pe baza prezenței la vot la ultim scrutin (2018) – nerelevant că volum de votanți -, a recensământului din 2016 (neobligatoriu și desfășurat acum mai mult de 3 ani) și a consultărilor cu organizațiile de reprezentare ale comunității românești din Irlanda (necunoscute de și nereprezentative pentru toți românii). Organizațiile care afirmă că reprezintă comunitatea românească din Dublin nu țin evidente despre numărul populației iar comunitatea românească nu trebuie să se înregistreze în evidențele Ambasadei.
Datorită faptului că aceste surse sunt incomplete sau neactualizate, se recomandă, în limitele impuse de legislația GDPR, desfășurarea unor campanii de informare și sondaj de opinie publice, un recensământ făcut de ambasadă sau serviciul consular și consultarea altor surse de informare despre cifra reală a comunității românești din Irlanda gestionate de autoritățile irlandeze, precum registrul fiscal și registrul persoanelor cu naționalitate română care au număr de asigurare socială (Personal Public Service – PPS).
ROLUL PERSONALULUI MAE
In opinia acestui observator, precum și din informațiile reperate în presă și paginile social media ale comunității românești din Irlanda, ce ar fi intrat de asemenea în competența personalului decizional al ambasadei pentru desfășurarea cât mai bună a scrutinului era să încerce să atragă câți mai mult delegați ai partidelor și comunității ca membri BESV pe tot teritoriul Irlandei (în urma acreditarii de expert electoral). La secția 134-Dublin s-a redus numărul membrilor prin retragerea în ultimul moment al delegatului UDMR, nelăsând posibilitatea de a fi înlocuit. La volumul uriaș de votanți în acea zi, lipsa chiar și a unui membru a încetinit și mai mult fluxul procesării.
Pe parcursul zilei, acest observator nu a mai observat dacă ambasadoarea, după relatarea de mai sus, a mai ieșit să vorbească alegătorilor sau să își ceară scuze pentru organizare sau să ofere asistență de orice fel votanților la coadă. Orice gest de omenie sau exprimare a înțelegerii situației alegătorilor din partea ambasadoarei, că simplu om, cetățean român sau în rolul sau de oficial al statului român, ar fi fost binevenit. Un ambasador poate folosi fondurile de protocol în mod discreționar – putea să scoată scaune, să împartă apă, mâncare, să dispună acordarea de asistență medicala.
Pentru fluidizarea și eficientizarea procesului de votare se recomandă:
- Campanii de informare și conștientizare a publicului votant din Irlanda pe o perioadă de cel puțin 2 săptămâni înainte datei viitorului scrutin.
- Împărțirea de pliante-ghid pentru alegător tuturor persoanelor care se prezintă pentru a-și exercita votul la oricare din secțiile de votare din Irlanda.
- Amplasarea de afișe vizibile și lizibile în format mare în interiorul și exteriorul încăperii și secției de votare care descriu în amănunt procesul de votare și pașii clari și mod etapizat al procesului de votare specific fiecărui scrutin.
- Din cauza problemelor de organizare care au crescut tensiunea în rândul alegătorilor și au afectat negativ procesul de votare, se recomandă instituirea de către ambasada a unui rol de persoana de legătură cu votanții în ziua scrutinului, precum și cu 3 zile înainte și respectiv după data viitorului scrutin organizat în Irlanda.
- Recrutarea de voluntari, neafiliați politic, din rândul comunității românești pentru a acționa ca persoane de legătură în ziua scrutinului, precum și cu 3 zile înainte și respectiv după data viitorului scrutin organizat în Irlanda.
La alegerile din 26 mai, lipsa voluntarilor independenți sau a mai multi membri de personal al ambasadei care ar fi putut să ajute la organizarea localului de secție sau în furnizarea de asistență privind informații despre cum se votează și cursul lucrurilor în secția respectivă arată că Ambasada ori nu le-a oferit acest rol, ori ei nu au considerat necesar de a se implica. Se recomandă ca, cel puțin în curtea ambasadei, să existe personal auxiliar care să sfătuiască alegătorii la ce să se aștepte de la operațiunea de votare și cum să se pregătească pentru a își exercita votul.