Raport de observare a alegerilor locale parțiale din 7 decembrie

Alegerile locale parțiale din 7 decembrie s-au desfășurat într-o atmosferă calmă și au fost competitive în majoritatea circumscripțiilor. Prezența la vot a fost scăzută în București și județul Buzău, cele mai mari circumscripții, ceea ce reduce din caracterul reprezentativ al rezultatelor. În mod regretabil, alegerile au fost organizate cu mare întârziere față de termenul legal, din considerente politice. Sistemul electoral, cu alegeri într-un singur tur de scrutin, reduce din reprezentativitatea aleșilor și limitează posibilitatea exprimării în mod real a unui vot competitiv.

Cadrul legislativ nu a fost reformat după alegerile organizate în ultimii doi ani, în ciuda numeroaselor recomandări. Deoarece cadrul legislativ prezintă în continuare lacune în ceea ce priveşte unele proceduri, birourile electorale de circumscripție au încercat să le suplinească prin hotărâri în interpretarea legii, a căror natură neuniformă a dus la situații în care alegătorii nu au beneficiat de aceleași drepturi și de condiții egale. Cel mai problematic dintre aspectele tehnice ale acestui scrutin a fost confuzia în jurul dreptului de a vota al persoanelor cu viză de reşedinţă; datorită faptului că unele birouri electorale ale secţiilor de votare nu erau familiarizate cu procedura, unii alegători au fost opriţi de la votare în mod nejustificat. 

Campania s-a finanțat exclusiv din fonduri private, declarate de candidați și partide, iar cheltuielile s-au concentrat pe servicii de promovare online și tipărituri. Veniturile provin predominant din împrumuturi cu sursă care nu este accesibilă publicului și care deși e declarată la AEP afectează transparența procesului. Trei sferturi din cheltuieli s-au realizat pe servicii de promovare online și tipărituri. În mod pozitiv, AEP a publicat regulat raportările de venituri și cheltuieli. Lipsa transparenței cheltuielilor din precampanie – probabil mai mari decât cele din campanie la unii competitori – și interdicțiile privind publicitatea electorală stradală creează un teren competițional dezechilibrat. În timpul campaniei – spre deosebire de perioada anterioară – competitorii au respectat în general Regulamentul UE 2024/900 privind publicitatea politică chiar dacă au existat inconsistențe.

Candidații au avut posibilitatea de a-și transmite mesajul către alegători în general fără restricții, dar campania electorală a fost dominată de apeluri între candidați de a se retrage pentru a-i susține pe cei cotați cu șanse mai mari și de retorică negativă, inclusiv cu limbaj xenofob și discriminator. Temele de un real interes pentru alegători au ocupat un loc secundar. Lipsa dezbaterilor a redus din competitivitatea reală a campaniei. Sondajele de opinie, dintre care unele au furnizat date semnificativ diferite față de rezultatul final, au avut un potențial impact negativ asupra dinamicii electorale și asupra informării corecte a alegătorilor. Candidaţii au utilizat mediul online semnificativ pentru a-și transmite mesajul către alegători, iar una dintre campaniile cele mai active de pe TikTok, a candidatului Daniel Băluță, a fost promovată de o reţea potențial inautentică. 

Ziua alegerilor s-a desfășurat în general calm și ordonat. Deschiderea secțiilor și procesul de votare au fost evaluate pozitiv în marea majoritate a secţiilor observate, dar în timpul numărării voturilor au fost observate mai multe omisiuni procedurale importante. Nu au fost identificate situații care să indice vicierea sau falsificarea a rezultatelor. 

Cadrul legislativ

Alegerile locale parțiale au fost organizate conform Legii 115/2015, reglementărilor din Codul Administrativ, hotărârilor de Guvern și hotărârilor, respectiv instrucțiunilor Autorităţii Electorale Permanente (AEP) legate de înregistrarea candidaților, acreditarea observatorilor și măsuri de organizare a alegerilor. Birourile electorale de circumscripție au emis la rândul lor și hotărâri în interpretarea legii, având inclusiv atribuții similare biroului electoral central, care nu a fost organizat pentru aceste alegeri. 

Organizarea alegerilor a fost decisă prin hotărârea Guvernului 890 din 23 octombrie 2025. Data s-a stabilit prin încălcarea prevederilor Codului Administrativ, care prevede că ”data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului”. Alegerile ar fi trebuit organizate în termen de cel mult 90 de zile de la notificarea vacantării funcțiilor. Alegerile parțiale au fost organizate în cazul Municipiului București după mai bine de jumătate de an, ceea ce încalcă principiul predictibilității și securității legislative.

OUG 57/2025 nu a modificat reglementări care țin de procedurile electorale, ceea ce este pozitiv în contextul numeroaselor recomandări ale organizațiilor naționale și internaționale (ODIHR, Comisia de la Veneția). Cadrul legislativ continuă să aibă însă numeroase lacune legate de procedurile electorale și să prezinte diferențe față de alte tipuri de alegeri, legate de proceduri sau drepturile alegătorilor. Posibilitatea BEC-urilor de a reglementa individual procedurile la nivel de circumscripție a condus la elaborarea unor reguli diferite. Un exemplu în acest sens este faptul că unele birouri de circumscripție au permis înscrierea pentru votarea cu urna specială și în ziua alegerilor, în timp ce altele nu. De asemenea, reglementarea unitară și detaliată a acestor produceri ar evita introducerea unor reguli punctuale pentru fiecare scrutin în parte, care în unele cazuri par a depăși limitele prescrise de legea electorală.

La alegerile parțiale termenele se reduc la jumătate. Legea nu specifică clar dacă doar termenele operaționale se reduc sau toate termenele din lege. Un exemplu de termen în jurul căruia s-au creat neclarități este cel de șase luni în care alegătorii ar trebui să fi înregistrat reședința în circumscripția respectivă pentru a putea vota; nefiind un termen operațional, acesta nu s-a redus, ceea ce a create anumite confuzii. Pentru claritate, legea ar putea fi detaliată pentru a stabili ce termene se reduc.

Legislația nu a fost modificată după alegerile din 2024, deși rapoartele de monitorizare Vot Corect, ale altor organizații naționale și ale Consiliului Europei au ilustrat numeroase inconsistențe în legislația electorală. În absența unei reglementări corespunzătoare a procedurilor, alegătorilor le-au fost îngrădite în mod nejustificat unele drepturi de care au beneficiat la alte alegeri recente: de exemplu, aparținătorii persoanelor internate și angajații care nu au putut părăsi locul de munca pentru a vota nu au avut dreptul sa voteze cu urna speciala, iar prelungirea votării pentru alegătorii aflați în așteptare la ora închiderii secțiilor nu a fost prevăzută. De asemenea, cu privire la legislația referitoare la campania electorală atât rapoartele Vot Corect, cât și cele ale ODIHR cu privire la alegerile prezidențiale (elementele de bază ale legislației sunt similare) indică faptul că autoritățile electorale și partidele politice ar fi trebuit să inițieze acțiuni de modificare a legislației pentru a corespunde cu standardele internaționale. 

Administraţia electorală

 Alegerile au fost administrate de Autoritatea Electorală Permanentă, birouri electorale constituite la nivel de județ sau municipiu, oraș și comună pentru fiecare circumscripție în parte, oficii electorale pentru sectoarele Bucureștiului și birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV). Pentru aceste alegeri nu s-a constituit un Birou Electoral Central.

Administrația electorală a administrat procesul eficient în cea mai mare parte, însă faptul că unele proceduri nu au fost reglementate la nivel central, nu au fost actualizate pentru a corespunde altor scrutine recente și nu au fost suficient explicate public a creat confuzie atât în rândul alegătorilor cât și în rândul membrilor BESV. Birourile electorale de circumscripție au încercat să suplinească lipsa reglementării clare la nivel central a unor proceduri prin hotărâri în interpretarea legii publicate pe paginile de internet ale prefecturilor respective, dar natura neuniforma a acestor reglementari (vezi și secțiunea „Cadrul legislativ”) a dus la situații în care alegătorii nu au beneficiat de aceleași drepturi și de condiții egale. De exemplu, cererile pentru urna specială au putut fi depuse în unele circumscripții doar fizic, iar in altele si in format electronic; termenul limită a variat la rândul său în funcție de circumscripție (preziua alegerilor, sau în ziua alegerilor dar numai pentru persoanele internate recent în spitale, sau ora 12:00 în ziua alegerilor, sau ora 14:00 în ziua alegerilor); alegătorilor cu mobilitate redusă li s-a permis să voteze pe liste suplimentare în orice secție accesibilă sau nu în funcție de circumscripție. 

Înregistrarea alegătorilor şi listele electorale

 Pe lângă cetățenii români, la alegerile locale parțiale au putut vota și cetățenii altor state UE cu domiciliul sau reședința în circumscripțiile respective. Alegătorii au putut vota pe listele permanente la secțiile de votare la care sunt arondați potrivit domiciliului sau reședinței; alegătorii comunitari înscriși în Registrul Electoral au votat pe listele complementare, iar pe listele suplimentare au fost înscriși alegătorii omiși din liste, cei care și-au stabilit recent domiciliul pe raza secției respective și membrii BESV, personalul tehnic și de pază care au votat la secția la care au lucrat.

Campania de informare a alegătorilor cu privire la procesul electoral a fost limitata si nu a detaliat suficient reglementările privind viza de reședința, care a fost probabil aspectul tehnic cel mai problematic al acestui scrutin. De asemenea, regimul noilor cărți de identitate electronice, cu care se poate vota fără a fi necesare alte acte pentru a dovedi domiciliul, nu a fost suficient explicat și nu a ajuns la cunoștința alegătorilor, astfel încât confuzia a persistat și în ziua alegerilor, inclusiv în rândul unor membri ai birourilor electorale. 

Din raportările observatorilor și din numeroase apeluri primite la call center-ul Vot Corect organizat în ziua alegerilor a reieșit că prevederea potrivit căreia alegătorii cu viză de reședință aveau drept de vot numai dacă viza de reședință era obținută în circumscripția respectivă înainte de 7 iunie a fost greșit înțeleasă de multe BESV, care au oprit în mod nejustificat de la votare și alegătorii care și-au stabilit domiciliul, nu doar reședința, pe raza secțiilor respective după 7 iunie. De asemenea, observatorii și alegătorii au semnalat în numeroase cazuri că BESV nu știau că restricția nu se aplica celor cu vize de reședință reînnoite, care puteau vota dacă continuitatea reședinței era confirmată de Direcția de Evidență a Persoanelor, și le refuzau dreptul de a vota în mod nejustificat.

Înregistrarea candidaților

Înregistrarea candidaților s-a realizat la nivelul birourilor de circumscripție locală, pentru fiecare circumscripție în parte. Candidații trebuie să depună semnături de susținere în cuantum de 1% din alegătorii înscriși în listele electorale din circumscripția respectivă.

La București, BEM a admis 17 candidaturi și a respins 3 cereri. Unul dintre candidați, Alexandru Zidaru și-a retras candidatura. În cazul candidaturilor la funcția de primar general candidații au fost nevoiți să depună și aproape 18,000 de semnături de susținere din partea alegătorilor, care au putut fi colectate doar în format olograf pe hârtie. Doi competitori – Partidul Oamenilor Tineri și Vlad Gheorghe, independent – au colectat semnături în format electronic, fără a avea prevederi în legislație care să le permită astfel de acțiune.  

Numărul ridicat de semnături nu garantează reprezentativitatea competitorilor, ci mai degrabă poate încuraja utilizarea unor metode ilegale de colectare a acestora . Cadrul legislativ și mecanismele practice oferă birourilor electorale foarte puține pârghii pentru a respinge candidaturile atunci când există suspiciuni că semnăturile nu sunt autentice sau nu au fost strânse în mod legal, verificarea făcându-se în principal la nivel de formă și fond minimal. Procedura de verificare a semnăturilor nu poate fi observată de organizații independente.

Înscrierea intempestivă în cursa electorală, fără o campanie vizibilă prealabilă, a unor candidați sau partide pot genera suspiciuni suplimentare cu privire la integritatea procesului de colectare a datelor. A fost vizibilă activitatea unor partide precum SENS sau USR care au colectat semnături inclusiv pe stradă. Faptul că unii dintre acești competitori nu au o campanie vizibilă de strângere de semnături și în general comunică foarte puțin către electorat este un indicator suplimentar în acest sens.

Campania electorală 

Campania pentru alegerile locale parțiale a fost lentă, fără teme de politici publice proeminente și lipsită de dezbateri între candidați, care au ales mediul online pentru a-și transmite mesajul către alegători. Dreptul la liberă exprimare și dreptul la asociere au fost respectate în general, iar candidații au avut posibilitatea de a-și organiza campania și de a-și transmite mesajul către alegători fără restricții. Retragerea marilor platforme de pe piața de publicitate politică, în special Meta și Google, a limitat posibilitatea competitorilor de a se promova pe platforme prin intermediul unor servicii plătite.

Faptul că alegerile s-au desfășurat într-un singur tur  i-a determinat pe candidații la primăria Bucureștiului să încerce să reducă competiția la două opțiuni principale adresându-și unii altora apeluri de a se retrage pentru a-i susține pe cei cotați cu șanse mai mari. În  mod regretabil, campania a fost dominată de aceste apeluri și de retorică negativă, iar temele de un real interes pentru alegători au ocupat un loc secundar. Acest fapt a avut probabil un impact și asupra participării alegătorilor la procesul electoral. Mai mult, publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite, inclusiv unele lipsite de credibilitate, a indicat o intenție de a îndruma electoratul mai degrabă în direcția unui vot util sau strategic.

Ca și la alte alegeri, reglementările restrictive privind campania outdoor au determinat competitorii electorali să folosească mai mult perioada de precampanie, sub pretextul strângerii semnăturilor de susținere, decât perioada oficială a campaniei, în care este permis doar afișajul prin panotaj, care are un impact redus. La București, candidata Anca Alexandrescu a beneficiat de expunere suplimentară la Realitatea TV, televiziunea la care lucrează, ceea ce i-a oferit un avantaj de vizibilitate asupra celorlalți candidați. Comparativ cu alegerile anterioare, am remarcat într-o măsură mult mai limitată continuarea campaniilor în ziua alegerilor, care să îndemne alegătorii să participe la vot sau să voteze un anumit candidat. Vot Corect a primit mai multe sesizări cu privire la mesaje transmite de USR alegătorilor, care nu nominalizau însă un candidat anume, ci mai degrabă nişte valori promovate de acesta.  

Campania online

Vot Corect nu a realizat o monitorizare exhaustivă a mediului online. Cu toate acestea, EFOR a publicat un raport pe 5 decembrie care indică spre o campanie cu semnale puternice de coordonare pe TikTok care l-a impulsionat pe candidatul PSD Daniel Băluță. Monitorizarea a indicat 601 videoclipuri de promovare a lui Daniel Băluță, publicate într-o singură lună de cel puțin 46 de conturi cu potențial inautentic. Opt dintre aceste conturi, în ciuda faptului că au doar 100–200 de urmăritori, au acumulat peste 22 de milioane de vizualizări. 70,3% dintre videoclipurile cu peste 10,000 de vizualizări pe care le-am colectat provin din rețeaua inautentică identificată, în timp ce contul oficial al candidatului contribuie cu doar 18% la conținutul viral identificat de noi. Majoritatea acestor clipuri circulă cu aceleași 10 hashtag-uri. Conform Codului de bune practici împotriva dezinformării, integrat în Digital Services Act, acest comportament intră în categoria Comportament Inautentic Coordonat, adică folosirea de conturi false, cumpărare de interacțiuni, promovare netransparentă, amplificare artificială. Toate sunt practici interzise pe platforme, nu doar din perspectivă legală, ci fiindcă afectează integritatea fluxului informațional. Niciunul dintre aceste videoclipuri nu este marcat ca publicitate politică, deși legislația românească și Regulamentul european 2024/900 cer explicit acest lucru, cu numele sponsorului și al entității care produce campania. Acest fapt reduce de fapt din eficiența mecanismelor de transparență și al raportărilor, dublat de faptul că autoritățile nu au mecanisme reale de monitorizare a mediului online.

Finanțarea campaniei electorale

Campania pentru alegerile locale s-a finanțat atât din contribuțiile candidaților, cât și din transferuri de la partid. Competitorii nu au folosit bani din subvenții, campania fiind finanțată exclusiv din fonduri private, pentru care vor putea solicita rambursări dacă au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate.  Majoritatea veniturilor, 4,1 milioane de lei, provin din împrumuturi, a căror sursă nu este transparentă pentru public. Faptul că sursa împrumuturilor nu este disponibilă alegătorilor (chiar dacă datele sunt declarate la AEP) afectează și limitează transparența și posibil integritatea proceselor electorale. 

Până la 5 decembrie au fost declarate în total venituri de 7, milioane de lei, din care 5,4 milioane de lei din contribuții ale candidaților și 1,9 milioane de lei din transferuri de la partid. Venituri de 4,3 milioane lei s-au înregistrat în campania pentru București, iar pentru președinția CJ Buzău s-au înregistrat 2,4 milioane de lei. AEP a publicat situația veniturilor și cheltuielilor constant, ceea ce este un aspect pozitiv. Monitorizarea a arătat că unii competitori – AUR, POT – au declarat veniturile aproape de finalul perioadei de raportare.

În ceea ce privește cheltuielile, competitorii au declarat până la 5 decembrie facturi în valoare de 5 milioane de lei. Din acest total, 34% reprezintă cheltuieli pentru online, 35% pentru tipărituri, 7% pentru servicii de promovare la radio, TV sau în presa scrisă, iar restul de bani au fost cheltuiți pentru alte servicii.

Limitele de venituri și cheltuieli sunt relativ reduse, competitorii având o limită de 810.000 lei la nivel de București sau județul Buzău. Cu toate acestea, unii dintre competitori au făcut cheltuieli cel mai probabil mult mai mari în precampanie, din subvenții. Lipsa de transparență a cheltuielilor din precampanie limitează semnificativ înțelegerea modului în care se finanțează campaniile și creează reguli de joc care nu sunt în spiritul egalității. Aceasta mai ales pentru că cheltuielile semnificative au fost făcute de partidele care au acces la subvenții. Finanțarea masivă a precampaniei și limitările semnificative impuse în campanie creează un câmp competițional injust și oferă avantaje semnificative partidelor mari, care pot cheltui bani practic fără limite din subvenții și fără a marca materialele electorale. De asemenea, candidaţii  independenți pot face cheltuieli în perioada de precampanie fără ca acestor cheltuieli să le fie asociată o obligație de transparență.

Pentru prima dată s-au aplicat prevederile Regulamentului European 2024/900, care a impus competitorilor electorali reglementări noi cu privire la marcarea materialelor electorale. De la intrarea în vigoare a Regulamentului toți actorii politici ar fi trebuit să marcheze materialele de publicitate politică inclusiv în afara campaniei, ceea ce nu s-a întâmplat. Printre altele, competitorii au folosit notificări de transparență, care conțin informații despre sponsori, contracte, perioada contractelor, date despre țintirea alegătorilor și mecanisme de sesizare în caz de nereguli. Cea mai mare parte a notificărilor monitorizate au respectat aceste reguli, deși au existat inconsistențe în aplicare: unii competitori au pus toate notificările pe o singură pagină (PNL, AUR, POT), iar alții au postat pe paginile furnizorilor sau pe mai multe pagini (USR, PSD), ceea ce a îngreunat urmărirea acestora; AUR a notat limitele maxime care pot fi cheltuite și nu valoarea concretă a contractelor.  

Observarea alegerilor

Acreditările au fost emise de birourile electorale de circumscripție. Documentul de acreditare a inclus o listă cu toți observatorii acreditați de o organizație în circumscripția respectivă, cu nume și seria de CI. Această procedură este birocratică și nepractică atât pentru ONG-uri cât şi pentru birourile electorale, iar formatul acreditării încalcă legislaţia privind protecția datelor personale.

Pentru ziua alegerilor, Expert Forum a organizat un centru de asistență pentru alegători și observatori, compus din serviciul telverde 0800 460 002 și platforma www.votcorect.ro. Au fost înregistrate peste 60 de sesizări și întrebări legate de procedurile electorale prin intermediul call center.

Expert Forum, ca parte a coaliției Vot Corect, a acreditat 75 de observatori în București, Buzău, Ialomița și Dolj, care au trimis prin aplicația Vote Monitor, dezvoltată de Code for Romania, informații din aproape 200 secții de votare. Aplicația a permis procesarea acestor date în timp real.

Observatorii au fost în general bine primiți în secții și informațiile solicitate le-au fost puse la dispoziție în 97,8% dintre secțiile vizitate în timpul votării. În mod regretabil, la o secție de votare (664 din București) observatorul Vot Corect a fost înlăturat în mod nejustificat. Au existat şi câteva situații în care președinții BESV nu au fost familiarizați cu formatul acreditării de la acest scrutin. Observatorii Vot Corect au întâlnit observatori acreditați de alte organizații în 10,7% din secțiile vizitate în timpul votării. 

Ziua alegerilor

Ziua alegerilor s-a desfășurat în general calm și ordonat, cu puține incidente. Cele mai multe probleme semnalate de alegători la call center au fost legate de dreptul de a vota al alegătorilor cu viză de reședință în funcție de data la care aceasta a fost obţinută. 

Deschiderea secțiilor a fost evaluată pozitiv în toate cele 42 de secții observate. Niciuna dintre secții nu s-a deschis cu întârziere, iar procedurile au fost urmate în aproape toate cazurile.

Observatorii au evaluat pozitiv procesul de votare în 97% din cele 182 de secții vizitate. La șapte secții s-a constatat aglomerație, iar la cinci secții atmosferă tensionată. SIMPV a fost funcțional în toate cazurile, cu o singură excepție. Observatorii au raportat 15 cazuri în care sigiliile de pe urmă nu erau corespunzătoare.

Peste 28 la sută dintre secțiile vizitate nu erau accesibile persoanelor cu dizabilități. În mod pozitiv, proiectul pilot care oferă alegătorilor cu deficiențe de vedere posibilitatea de a vota independent a fost extins la acest scrutin la mai multe secții din capitală, împărțite pe fiecare sector, care au fost dotate cu șabloane în Braille însoțite de ghid audio.

Numărarea voturilor a fost evaluată pozitiv în doar 19 din cele 25 de secții de votare observate. 

Observatori au raportat erori sau omisiuni procedurale importante în șase cazuri precum și trei cazuri în care persoane care nu făceau parte din BESV participau la numărarea voturilor. Procesul s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată în șase dintre secțiile observate. Președinții BESV nu au arătat și anunțat cu voce tare fiecare vot în 10 cazuri și au avut dificultăți în completare a proceselor verbale în cinci cazuri. În mod îngrijorător, în opt secții vizitate membrii BESV au semnat în alb procesele verbale.

Rezultatele parțiale au fost publicate pe pagina AEP la foarte scurt timp după închiderea urnelor, inclusiv la nivel de secție de votare, ceea ce a contribuit la transparența procesului.