Index Reguli

Cum pot vota la alegerile locale din 27 septembrie 2020 cei cu reședință nouă / viză de flotant?

  1. Cum pot vota la locale cu viză de flotant/reședință?
  2. Care sunt regulile pentru alegerile parlamentare?
  3. Cum îmi stabilesc reședința (viza de flotant)?
  4. Care este diferența dintre domiciliu și reședință?
  5. De ce trebuie să îmi iau viza de flotant?

La alegerile locale din 27 septembrie 2020 puteți vota doar în localitatea unde aveți domiciliul sau viză de flotant!

Alegătorii pot vota în:

    1. în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
      1. pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă (data limită: 4 septembrie 2020). Vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu
      2. pe liste suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de actualizare în Registrul Electoral pot vota în localitatea de reședință (secundară) pe liste suplimentare.
        Dacă nu au depus cerere pentru înregistrare în Registrul Electoral cu adresa de reședință, pot vota și în localitatea de domiciliu, unde sunt incluși pe lista permanentă. 
    2. în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate) dacă nu au depus cerere la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței

Notă: Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

 


Cum pot vota la locale cu viză de flotant/reședință?

Dacă stați într-o localitate și nu aveți documente care să dovedească șederea, nu veți putea vota pentru autoritățile locale din localitatea respectivă.

De regulă, alegătorii votează la secția de votare unde sunt arondați conform domiciliului și care poate fi aflată de pe site-ul registrulelectoral.ro

verificare circumscriptie in registrul electoral

Dacă alegătorul stă la o adresă diferită față de cea din domiciliu, trebuie să parcurgă pașii de mai jos:

A. Dacă fac o cerere de înscriere în Registrul Electoral la primărie

Alegătorii care și-au stabilit reședința într-o altă circumscripție electorală înaintea alegerilor locale din 27 septembrie 2020 pot face o cerere pentru a vota pe liste permanente în circumscripția respectivă – conform modelului din Hotărârea AEP nr 8/2016. La alegerile locale, fiecare localitate este considerată o circumscripție diferită. Nu există un termen pentru stabilirea reședinței, raportat la data alegerilor, dar există un termen de 45 de zile în care alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Potrivit Legii 84/2020, termenele legale s-au redus la jumătate, modificare care afectează și termenul de 45 de zile. Așadar, conform calendarului electoral, termenul pentru solicitări este 4 septembrie 2020.

Vezi modelul cererii


Pentru detalii despre depunerea cererii, căutați informații pe site-ul primăriei dumneavoastră de domiciliu (conform vizei de flotant).

Exemple: Oradea, Râmnicu Vâlcea, Cluj-Napoca.

Cererea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv; cu alte cuvinte, în 2024 cererea nu va mai fi valabilă. De altfel, nu va fi valabilă nici la alegerile parlamentare din iarnă.

Înscrierea pe listele permanente aduce avantajul siguranței că veți putea vota și veți fi radiați de la adresa de domiciliu, fără a exista riscul să voteze altcineva în locul dumneavoastră. Mai mult, standardele internaționale privind organizarea alegerilor recomandă utilizarea listelor suplimentare cât mai puțin în zilele alegerilor.

Cu toate acestea, un alegător poate vota și dacă și-a stabilit adresa de reședință dar nu s-a înscris în Registrul Electoral. Detalii aici.

Legea 115/2015, Art. 18

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul respectiv.

Alegătorii care fac cererea respectivă pot vota numai circumscripția unde s-au înregistrat, pe liste permanente. Cu alte cuvinte, alegătorul respectiv nu se va mai regăsi la alegerile respective pe listele electorale permanente unde are domiciliul.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) își exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință numai în circumscripția electorală unde își au reședința.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale circumscripției electorale unde își au reședința.

Art. 19.

Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

B. Dacă nu mă înscriu în Registrul Electoral

Un alegător care are o nouă adresă de reședință și nu s-a înscris în Registrul Electoral poate vota pe liste suplimentare în circumscripția respectivă (de reședință, adresa din viza de flotant) sau pe liste permanente în circumscripția unde își are domiciliul (adresa din buletin).
Notă: Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.

Art. 18

(4) În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în condițiile prevăzute la art. 85 alin. (2)(4), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință.

Înainte de a vota, documentul alegătorului este scanat cu ajutorul tabletei SIMPV, care identifică unde este acesta arondat și dacă a mai votat.

Art. 85

(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare;

d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință;

e) persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.

(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

b) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secție de votare;

c) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare unde a fost arondat conform reședinței, în cazul în care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1);

d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective și nu face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secție de votare, președintele biroului electoral al acelei secții de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens și va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”;

BEC a publicat 3 hotărâri (81, 86 si 87) care clarifică modul în care se poate vota la locale:

Hotărârea nr. 81, REPUBLICATĂ 10.09.2020

Art. 2. – (1) Alegătorul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă ori la secţia de votare unde este arondată adresa la care îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

  • Alegătorul care, până cel mai târziu în data de 4 septembrie 2020, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu şi a solicitat înscrierea în registrul electoral cu adresa de reşedinţă, votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă şi se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă.

  • Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, votează la secţia de votare la care este arondată strada ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate.

Hotărârea nr. 86/10.09.2020

Art. I. – în interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 18 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorul care şi-a stabilit reşedinţa, ulterior datei de 4 septembrie 2020, la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu, şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa menţionată pe actul de identitate, va fi înscris în lista electorală suplimentară.

Care sunt regulile de vot la alegerile parlamentare?

Regulile pentru votarea la parlamentare în țară sunt similare și pentru alegerile locale.
Spre deosebire de alegerile locale, la alegerile parlamentare se poate vota și din afara țării, iar o circumscripție din țară este un județ și nu o localitate, ca în cazul alegerilor locale.

Legea 208/2015, art 42

(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ- teritoriale de reședință, prin poștă sau personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pentru înscrierea sa cu adresa de reședință în Registrul electoral pentru scrutinul respectiv, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a dovezii de reședință.

(3) Fiecare alegător înscris în Registrul Electoral (…) este arondat unei singure secții de votare.

(4) Modelele cererilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.

(5) Alegătorii înscriși în Registrul Electoral (…) votează numai la secția de votare unde au fost arondați, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Un alegător poate vota pe listele suplimentare dacă și-a schimbat reședința și nu a făcut cerere de înscriere în Registrul Electoral sau dacă se află în altă localitate din același județ.

Art. 51.

(2) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din țară vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:

a) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;

b) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință;

c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au domiciliul sau reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; […]

(3) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către președintele biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:

a) persoanele care se prezintă la vot la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României și fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate și care nu figurează în listele electorale permanente ale secțiilor de votare din străinătate; […]

Cum îmi stabilesc reședința (viza de flotant)?

Procedurile privind stabilirea reședinței sunt reglementate prin HG nr. 1.375 din 4 octombrie 2006 și normele metodologice aferente.

Normele metodologice, Art. 86.

(1) Pentru înscrierea mențiunii de stabilire a reședinței în actul de identitate, persoana interesată se adresează serviciului public comunitar de evidență a persoanelor pe raza căruia locuiește temporar, completând în acest sens Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședinței, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19, la care anexează următoarele documente:

a) actul de identitate în care urmează a se înscrie mențiunea de stabilire a reședinței;

b) documentul cu care se face dovada adresei de reședință, original și copie;

(2) În situația în care solicitantul nu deține un act privind titlul locativ, încheiat în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, găzduitorul sau, după caz, reprezentantul său legal își va exprima consimțământul prin completarea rubricii corespunzătoare din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședinței, în prezența personalului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, sau printr-o declarație dată în fața polițistului de ordine publică, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

(3) În situația în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, declarația de primire în spațiu poate fi consemnată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în fața polițistului de ordine publică din cadrul unității de poliție pe a cărei rază teritorială este situat imobilul.

Art. 89.

(1) Pentru persoanele care solicită stabilirea reședinței în locuri de cazare în comun – cămine, campusuri universitare, instituții de ocrotire și protecție socială, la rubrica din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședinței, destinată găzduitorului, se menționează datele administratorului imobilului, care semnează și aplică ștampila administrației.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), în rubrica din Cererea pentru stabilirea reședinței, destinată găzduitorului, vor fi menționate datele administratorului imobilului, care va semna și va aplica ștampila administrației.

(3) Studenții cazați în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul administratorilor imobilelor, sens în care se completează tabelul întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20.

Care este diferența dintre domiciliu și reședință?

Adresa secundară (conform vizei de flotant) este necesară, de exemplu, pentru studenții care stau la cămin sau atunci când stați în chirie în alt oraș.
Conform OUG 97/2005, art 30, Reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu.

Domiciliul, conform art. 87 din Codul Civil, „este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”. Astfel, deoarece domiciliul este necesar pentru exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, adresa de domiciliu va fi cea trecută pe actele de identitate.

Reședința, conform art. 88 din Codul Civil, „este în locul unde îşi are locuinţa secundară”. Pentru declararea locuinței secundare, este necesară obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței).
Vezi și: Procedură privind obținerea vizei de flotant (viza de stabilire a reședinței)

De ce trebuie să îmi iau viza de flotant?

Spre deosebire de prezidențiale sau europarlamentare, la locale, alegătorul este direct legal de autoritățile locale din localitatea respectivă, iar la parlamentarele listele sunt județene. Cu alte cuvinte, un alegător cu domiciliul sau reședința în Constanța nu poate vota pentru primarul din Baia Mare. Mai mult, la prezidențiale există o circumscripție unică, iar alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați sau la orice altă secție în afara localității respective, pe când la locale fiecare localitate este o circumscripție diferită, cu candidați specifici și buletine de vot diferite.

Oricum, potrivit OUG 97/2005, dacă locuiți mai mult de 15 de zile la o adresă diferită față de cea din domiciliu, puteți iniția procedurile pentru obținerea vizei de flotant.

Art. 31.

(1) Mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

(2) Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței.

Vezi mai multe despre obținerea vizei de flotant în București pe site-ul Declic.

Pe 7 septembrie MAI a anuntat o serie de măsuri privind obținerea vizei de flotant.

Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a introdus noi măsuri de verificare suplimentară pentru adresele unde se constată un număr mai mare de cereri pentru stabilirea reședinței. Acestea au fost transmise și către Serviciile de Evidență a Persoanelor din teritoriu pentru a fi aplicate.

Astfel, în toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor.

Solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor.

În practică, la primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi:

  1. Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă.
  1. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată.

În situaţia în care, din verificările efectuate de către polițiști rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse.

Aceste verificări vor fi dispuse şi în situaţia în care se înregistrează un număr mare de solicitări la aceeaşi adresă/adrese distincte.

Practic, se vor avea în vedere şi cazurile în care cererile  s-au depus, succesiv, la intervale relativ scurte de timp, pentru aceeaşi adresă.

Prin „număr mare de solicitări” se înţelege un număr care depăşeşte media zilnică, săptămânală sau lunară.

 


Înapoi la cuprins

4 comentarii

  1. Cu cat timp inainte de ziua alegerilor locale pot sa imi fac resedinta si sa votez pe listele suplimentare? Precizez faptul ca nu am facut cerere pentru inscriere in Registrul electoral cu adresa de resedinta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *