Expert Forum a lansat harta secțiilor de votare din străinătate pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. EFOR a lansat și o hartă a candidaților la alegerile parlamentare, pe care o puteți consulta pe votcorect.ro.

Reguli de vot în străinătate

• Unde votez la parlamentare și pe ce listă electorală
• Unde votez la prezidențiale și pe ce listă electorală

 

Statistici legate de secțiile de votare

• Au fost deschise 950 de secții de votare, în 96 de țări și 747 de localități
• Există 22 de țări cu mai mult de 5 secții de votare
• Există 9 localități cu mai mult de 5 secții de votare
• 9% din secții sunt deschise în ambasade, 5% în consulate generale, 5% în alte sedii ale unor instituții românești (cum ar fi institutele culturale), iar 80% în alte tipuri de spații

 

Coaliția Vot Corect vă invită la evenimentul de lansare a platformei „Eu cu cine votez?”, un ghid care vă ajută la testarea opțiunilor politice pentru alegerile parlamentare.

Platforma a fost construită după modelul unei platforme similare din Germania (Wahl-O-Mat), susținută de Fundația Federală pentru Educație Politică. În Germania, această aplicație a înregistrat la ultimele alegeri federale din anul 2021 circa 21 de milioane de accesări. În România, cele patru fundații politice germane prezente ( Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, Konrad-Adenauer-Stiftung Romania, Friedrich Naumann Foundation Romania and Moldova și Fundația Hanns Seidel – România) au decis să pună la dispoziția alegătorilor acest instrument, astfel încât alegătorii să poată compara propriile convingeri politice cu cele ale partidelor.

Chestionarul a fost creat de o echipă de cercetare din mediul academic, din care fac parte prof. univ. dr. Ionela Băluță (Universitatea din București), prof. univ. dr. Mircea Comșa (Universitatea Babeș-Bolyai), prof. univ. dr. Bogdan Voicu (Academia Română) și conf. univ. dr. Claudiu Tufiș (Universitatea din București).

Această inițiativă, susținută și de Coaliția Vot Corect, reprezintă un pas important în promovarea educației politice și a transparenței pentru alegători.

Lansarea va avea loc joi, 7 noiembrie 2024, între orele 15:00 – 17:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, cu intrare din Calea Victoriei nr. 88, Sector 1, București.

Aplicația va fi disponibilă la data lansării.

Detalii și înscrieri: https://www.eventbrite.com/e/lansarea-platformei-eu-cu-cine-votez-tickets-1064192220579?aff=oddtdtcreator

Harta realizată de Interrobang! 

Statistici generale

• Pentru alegerile parlamentare din 2024 s-au depus mai multe candidaturi comparativ cu  alegerile anterioare – 8302 în total. Din partea competitorilor care au depus candidaturi la ambele camere au fost validați 8.168 de candidați –  2.906 la Senat și 5.262 la Camera Deputaților, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților. În 2020 s-au înscris 7.136, iar în 2016 un număr de 6.477 candidați
• Din partea organizațiilor minorităților naționale (19), care au depus candidaturi doar la Camera Deputaților, s-au înregistrat 58 de candidați, care se regăsesc pe listele de candidați în toate județele.
• Candidații independenți s-au înscris în 30 de județe la Camera Deputaților și în 5 județe.
• Candidaturile au fost depuse de către 31 de partide și organizații ale minorităților, la care se adaugă 19 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale căror candidaturi pentru toate circumscripțiile electorale la alegerile pentru Camera Deputaților au rămas definitive.
• Nu au fost înregistrate alianțe electorale la aceste alegeri.
• Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 639, SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forța Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 589
• Per total, procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020. În 2016 femeile au reprezentat 27,7% din totalul candidaților. Procentele sunt relativ similare la cele două camere: la Senat femeile reprezintă 34,7% din candidați, iar la Camera Deputaților 37%. Dintre candidații independenți, doar aproape 8% sunt femei la Camera Deputaților, iar la Senat nu există nicio candidată.

 

Citiți mai multe despre candidaturi în raportul Candidaturile la alegerile parlamentare din decembrie 2024

 

Organizațiile semnatare condamnă creșterea substanțială (cu aproape un sfert) și peste noapte a subvențiilor pentru partidele politice, adoptată de Guvern la ultima rectificare bugetară. Am criticat constant valoarea ridicată a subvențiilor și modul netransparent de cheltuire a acestora, al căror volum a atins în 2024 un nivel record (314 milioane de lei, înainte de rectificare). Majorarea ad hoc cu 73 de milioane de lei a bugetului Autorității Electorale Permanente pentru subvenții la rectificarea din septembrie arată lipsa de voință în crearea unui cadru pentru campania electorală care să încurajeze competiția și integritatea, fiind complet nejustificată și periculoasă pentru corectitudinea proceselor politice și electorale. 

 

Guvernul PSD+PNL a aprobat această creștere fără vreo consultare reală, în condițiile în care cele două partide sunt principalii beneficiari ai acestor fonduri. Mai mult, deși în prima formă a notei de fundamentare se menționa că s-au înregistrat economii de 31 de milioane de lei, adică nici banii alocați inițial nu fuseseră cheltuiți, bugetul nu numai că nu a fost redus, dar a fost și crescut semnificativ. Acest lucru nu se întâmplă pentru prima dată. Expert Forum a arătat deja că nici în anii anteriori nu au existat mecanisme solide de elaborare a bugetelor pentru subvenții și a rectificărilor bugetare, aceste decizii luându-se pe criterii subiective. Ne întrebăm ce rost mai are să discutăm despre alegeri corecte, competitive și despre reguli echitabile privind finanțarea campaniei electorale, când practica permanentă este de a lua numai decizii netransparente și care favorizează decisiv partidele aflate la guvernare.

 

În pragul alegerilor, creșterea subvențiilor trebuie văzută ca un factor care adâncește și mai mult discrepanțele între competitori. Regulile pentru campaniile electorale limitează semnificativ promovarea prin mijloace outdoor în timpul campaniei propriu-zise. Acest lucru încurajează partidele să cheltuie fără limite înainte de începerea campaniei, în baza unei legislaţii mult mai permisive și cu mai puțină transparență, aşa cum am putut constata în cele două perioade pre-electorale din acest an. Până în luna august, partidele au cheltuit 152 de milioane de lei (60% din cheltuielile din 2024) pentru presă și propagandă: din această sumă PSD a cheltuit aproape 59 de milioane de lei, iar PNL 48 de milioane de lei. Doar în august, PSD a cheltuit 12 milioane pentru presă și propagandă, ceea ce este în sine un record. Un alt record este că în octombrie partidele au primit alocări de 62 de milioane de lei, de aproape trei ori mai mult decât alocările dintr-o lună normală.Tocmai din acest motiv, ne așteptăm ca banii suplimentari de la rectificare să fie cheltuiți în precampanie, profitând tocmai de această lipsă de reguli și transparență. 

 

Observăm cum finanțarea politică pentru câteva partide se suportă aproape exclusiv de la stat, iar partidele care beneficiază de aceste fonduri nu mai sunt motivate să-și asigure independența sau sprijinul real al celor pe care ar trebui să-i reprezinte. În anumiți ani, finanțarea de la stat depășește 90% din fondurile partidelor politice. Pe lângă subvențiile primite înaintea alegerilor, acestea mai au dreptul și la rambursări pentru fondurile private, dacă trec de pragul de 3% din voturi obținute. Deși finanțarea politică de la bugetul de stat are menirea de a  crește integritatea vieții politice și a alegerilor, acest lucru s-ar putea întâmpla doar dacă banii ar fi dați pe criterii transparente, clare și nediscriminatorii. În cazul României, aceste subvenţii au, mai degrabă,  un efect pervers, avantajând şi consolidând un oligopol de partide, afectând corectitudinea procesului electoral şi contaminând dezbaterea publică. Partidele se îmbogăţesc, democraţia sărăceşte. 

 

Solicităm:

 

• Premierului/președintelui PSD Marcel Ciolacu și liderului PNL Nicolae Ciucă să explice public nevoia acestei rectificări. Solicităm să ne explice de ce una scrie în OUG-ul final și cu totul altceva e explicat în nota de fundamentare supusă dezbaterii publice. Solicităm, de asemenea, să ni se explice de ce a fost nevoie de comasarea alegerilor în vară pe motiv de economii la buget, când de fapt pare că erau suficienți bani pentru a crește acum subvenția pentru partide înainte de alegerile rămase.
• Tuturor partidelor politice care au un rol în aprobarea acestor modificări să dea dovadă de transparență și integritate și să înceteze să-și dea bani singuri de cheltuială fără reguli în precampanie. Mai curând, pe execuția bugetară actuală și economiile raportate, subvențiile ar fi trebuit reduse, nu crescute.
• Partidele politice trebuie să renunțe la comoditatea de a se baza exclusiv pe bani de la stat și să-și justifice susținerea reală a alegătorilor. Numai în măsura în care pot convinge susținători să le sprijine concret, cu bani și fără certitudinea recuperării de la stat, partidele pot demonstra că reprezintă într-adevăr pe cei pe care pretind că-i reprezintă, chestiune fundamentală într-o democrație.   

  

Semnatari

 

Expert Forum

Centrul pentru Inovare Publică 

Asociația Civica

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică 

Centrul pentru Resurse Civice

ActiveWatch

Centrul Român de Politici Europene

 

Sursa informație: Cristian Andrei / Hotnews.ro.

Contact: Septimius Pârvu, Coordonator program electoral, Expert Forum
septimius.parvu@expertforum.ro, 0787.638.315

Expert Forum consideră că suprapunerea parțială a perioadelor de campanie electorală pentru alegerile parlamentare și cele prezidențiale reduce eficiența implementării regulilor privind finanțarea campaniilor electorale, dar și a activităților de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor.

 

În timpul campaniei electorale, care începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, legislația stabilește clar ce tipuri de materiale de promovare se pot plăti și utiliza și limitează semnificativ utilizarea materialelor de promovare stradală (outdoor). Dacă înainte de începerea campaniilor electorale, se pot folosi bannere, billboard-uri, afișaj prin intermediul panourilor electronice, mașini colantate etc, în timpul campaniei acestea nu se pot utiliza. Mai mult, în timpul campaniei electorale, toate materialele produse trebuie marcate cu numele entității care le-a comandat, numărul de exemplare (dacă este cazul) și codul mandatarului financiar. La final, competitorii electorali sunt obligați să includă în raportare și lista de materiale și cea a furnizorilor cu care au lucrat. În afara campaniei, aceste reguli nu se aplică.

În contextul alegerilor din noiembrie și decembrie, eficiența acestor reguli este redusă de faptul că perioada de campanie electorală pentru prezidențiale începe mai devreme decât cea pentru parlamentare. Pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, campania a început astăzi, 25 octombrie și se încheie pe 23 noiembrie, ora 7. În schimb, pentru alegerile parlamentare începe pe 1 noiembrie și se încheie pe 30 noiembrie, ora 7.  Deși competitorii electorali nu mai pot folosi materialele de promovare stradală menționate mai sus pentru prezidențiale începând de astăzi, le pot folosi pentru promovarea la parlamentare. Având în vedere că partidele care cheltuie cei mai mulți bani pentru finanțarea campaniei sunt aceleași la ambele alegeri – potrivit legii sunt alegeri diferite, deci competitori diferiți – este clar că obțin un avantaj, întrucât se pot promova în continuare, chiar dacă nu folosesc vizibil numele unui candidat la președinție. În mod similar, pot folosi materiale de promovare outdoor, fără a se considera promovare electorală în pauza dintre cele două tururi de alegeri prezidențiale, perioadă care se suprapune parțial cu cea de campanie pentru parlamentare.

O altă problemă pe care o semnalăm este faptul că partidele vor putea continua campania electorală pentru parlamentare pe 24 noiembrie, când se votează pentru președinte sau pot face campanie pentru candidații la președinție pe 1 decembrie, când se votează pentru parlamentare. Conform legii, continuarea campaniei în ziua alegerilor se sancționează, dar fiind vorba de campanii diferite, competitorii se pot folosi de acest pretext. Nici nu este nevoie să se facă referire la numele unui anume candidat, întrucât promovarea partidului din care acesta face parte poate avea un efect similar. În plus, un candidat la parlamentare, care nu ar avea dreptul să se promoveze pe 1 decembrie, poate participa la dezbateri electorale ca reprezentant desemnat al unui candidat la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce anulează de facto restricțiile privind continuarea campaniei.

Astfel, considerăm că modul în care a fost construit calendarul electoral, din rațiuni politice, este unul păgubos pentru competiția electorală, care este afectată vizibil. Principalii beneficiari vor fi partidele de la putere, precum și cele care beneficiază de subvenții, pe care le pot folosi pentru promovarea partidului, în modul arătat mai sus. Această situație apare și în contextul în care guvernul tocmai a mărit bugetul pentru subvenții cu 73 de milioane de lei, ajungând la un total de 387 de milioane de lei, un record absolut. Subvențiile pot fi folosite pentru finanțarea politică, a partidului sau pot fi transferate în campanie. Luând în calcul aceste considerente, reglementările privind finanțarea campaniei își pierd parțial din utilitate, iar raportările pentru costurile campaniei electorale vor arăta doar parțial dimensiunea cheltuielilor.

Pentru a înțelege mai bine cum se finanțează o campanie electorală, puteți consulta infograficele din seria #baniipartidelor.

 

În contextul apropierii alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024, Coaliția VotCorect, un consorțiu format din organizații civice angajate în apărarea democrației și a drepturilor omului, lansează campania de înscrieri pentru observatori independenți.

Coaliția este formată din organizații cu experiență: Expert Forum (București), Asociația Civica (Iași), Asociația Rădăuțiul Civic (Suceava), Centrul pentru Studiul Democrației (Cluj-Napoca), Centrul pentru Resurse Civice (Constanța) și Observatorul Electoral, care mobilizează resurse și expertiză la nivel național și în străinătate pentru a acredita observatori care vor avea un rol esențial în monitorizarea alegerilor. Code for Romania dezvoltă aplicația Vote Monitor pe care o organizațiile o folosesc de mai mulți ani pentru colectarea de date de la observatori în timp real, în zilele alegerilor.

Cine sunt observatorii și cum se înscriu cei interesați?

Observatorul este un cetățean cu drept de vot, voluntar, care nu face parte din niciun partid politic. Rolul său este să urmărească corectitudinea procesului electoral în secțiile de votare, fără a interveni direct în desfășurarea operațiunilor electorale. Persoanele care doresc să se înscrie ca observator trebuie să nu fie implicate activ în campania electorală a unui partid sau candidat în aceste alegeri. Coaliția are un Cod de Conduită care detaliază principiile după care se ghidează un observator. Activitatea de observator este incompatibilă și cu cea de candidat (chiar și independent), delegat din partea unui partid politic, de operator de calculator sau de membru al unui birou electoral.

Înscrierea ca observator se face exclusiv online, prin platforma observatori.votcorect.ro. Cei interesați vor completa un formular în care vor furniza datele necesare acreditării. Formularul include întrebări care ne ajută să organizăm mai eficient procesul de observare. Echipa Vot Corect va verifica fiecare profil în parte înainte de a acorda acreditarea.

Ce asigurăm?

În primul rând, activitatea nu este remunerată, ci se bazează pe voluntariat. Însă ne asigurăm că observatorii noștri sunt pregătiți și informați pentru a face față provocărilor zilelor votării. Oferim training și materiale necesare pentru îndeplinirea cu succes a tuturor sarcinilor (precum un Manual al Observatorului) și asistență electorală, inclusiv prin intermediul unui call center care va funcționa pe toată durata zilelor alegerilor. Fiecare observator va completa fişe de observare prin intermediul aplicației Vote Monitor, prin care colectăm date legate de zilele alegerilor, dar și alerte legate de posibile nereguli.

Care este perioada de înscrieri? 

Perioada de înscrieri este deschisă începând de astăzi și se încheie astfel:

• pentru primul tur al alegerilor prezidențiale – țară și străinătate: 15 noiembrie, inclusiv 
• pentru parlamentare – țară și străinătate: 15 noiembrie, inclusiv  
• pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale – țară și străinătate: 28 noiembrie  – doar dacă nu v-ați înscris înaintea primului tur de scrutin. Acreditarea pentru primul tur este valabilă și pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
• Cei interesați se pot înscrie pentru prezidențiale, pentru parlamentare sau pentru ambele tipuri de alegeri.

Încurajăm pe toți cei interesați să se înscrie cât mai curând posibil pentru a beneficia de toate resursele și sprijinul oferit de Coaliția VotCorect.

De ce este importantă observarea independentă pentru o democrație solidă? 

La alegerile din iunie 2024, partenerii au acreditat peste 800 de observatori în țară și în străinătate, care au monitorizat deschiderea secțiilor de votare, procesul de votare, numărarea voturilor și raportarea rezultatelor, asigurându-se că toate aceste etape respectă legea și standardele electorale. Problemele raportate de observatori ne-au permis să sesizăm autoritățile relevante cât mai rapid. După ziua votării, datele colectate ne permit să tragem concluzii cu privire la modul în care s-au organizat alegerile și să publicăm rapoarte de observare, care includ și recomandări ce contribuie la îmbunătățirea proceselor electorale viitoare. Pentru a crește eficiența observării, ne întâlnim cu decidenții politici și autoritățile electorale pentru a discuta recomandările și modul în care poate fi îmbunătățit modul de organizare a alegerilor.

Observatorii acreditați de coaliția VotCorect fac parte dintr-un efort mai larg de protejare a integrității electorale și de promovare a transparenței în procesul democratic. Rapoartele și reacțiile rapide legate alegeri, publicate de Expert Forum și parteneri au contribuit la îmbunătățirea legislației electorale, la creșterea integrității și transparenței proceselor electorale și au tras atenția asupra unor încălcări ale legislației și standardelor electorale.

Pentru mai multe informații despre coaliție, activitatea de observare și înscrieri vizitați www.votcorect.ro.

 

Evenimentul de lansare 

Principalele concluzii

Alegerile din 9 iunie au reprezentat un proces cu opțiuni electorale multiple, însă competitivitatea a fost redusă de coalizarea principalelor partide aflate la guvernare. Modificarea legislației electorale cu foarte puțin timp înainte de alegeri a defavorizat unii dintre competitori și a redus transparența procesului. Autoritățile au organizat procesul în mare parte eficient, însă procedurile complexe și contestate legate de numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au afectat încrederea publică în proces.

Cadrul legislativ

Cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor europarlamentare și locale este unul complex și a fost și mai mult încărcat prin emiterea OUG 21/2024, precum și a numeroase decizii ale BEC și AEP. Acest cadru legislativ neunitar a creat confunzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul persoanelor implicate în organizarea alegerilor. Legislația electorală și-a arătat limitele, iar lipsa unui Cod Electoral a fost evidentă. Aprobarea unor reglementări cu potențial de neconstituționalitate și care încalcă principii internaționale, contestate public de societatea civilă și o parte dintre competitori, a afectat organizarea alegerilor. Noile reglementări aprobate prin OUG 21/2024, care sunt specifice numai pentru aceste alegeri,  și lipsa unor planuri pentru introducerea lor ca permanente în legislația de bază, pentru alegerile viitoare, limitează coerența procesului și creează confuzie.

Administrația electorală

Procesul a fost organizat în mare parte eficient, cu excepţia notabilă a numărării voturilor și centralizării rezultatelor. BEC a emis un număr mare de hotărâri pentru a uniformiza anumite aspecte ale procesului dar, respectând limitele atribuţiilor sale legale, nu ar fi putut să rezolve în totalitate discrepanţele din cadrul legislativ neunitar și lacunar, insuficient suplimentat de OUG 21/2024. Hotărârile BEC, agendele ședințelor publice și documentele aferente acestora au fost publicate cu promptitudine pe pagina de web, dar faptul că şedinţele nu au fost publice a redus transparenţa procesului. Modul de formare a birourilor electorale a fost modificat prin OUG 21/2024 cu mult mai puţin timp înaintea alegerilor decât recomandă Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia; în plus, modificarea a restrâns reprezentarea politică, dezavantajând partidele care ar fi avut reprezentare mai crescută la alegerile locale și partidele care nu aveau reprezentare în Parlamentul European în 2019. Informarea alegătorilor a fost limitată, în ciuda unui număr semnificativ de modificări legislative și de ordin practic. A existat o confuzie la nivelul publicului privind rolul fiecărei instituții și modul în care se centralizează rezultatele, iar pasarea responsabilității fără o comunicare asumată a dăunat transparenței procesului electoral.

Înregistrarea alegătorilor

Majoritatea interlocutorilor Vot Corect și-au exprimat în general încrederea în acurateţea Registrului Electoral şi listelor electorale. Campania pentru înregistrarea activă a alegătorilor comunitari pentru alegerile europarlamentare a fost restrânsă; cu toate că Autoritatea Electorală Permanentă a publicat un set de instrucţiuni, diseminarea acestuia a rămas limitată. Mecanismul care asigură schimbul de informaţii între statele membre EU cu privire la alegătorii care sunt înscriși în listele electorale ale altui stat are nevoie de îmbunătăţiri pentru a deveni mai eficient. Pentru alegerile locale, campania de informare cu privire la obținerea vizei de reședință a fost mai degrabă limitată, având în vedere noutățile legislative și potențialul impact asupra unui număr mare de alegători. Transparența procesului de stabilire a adreselor de reședință a fost scăzută, în condițiile în care creșterea semnificativă a înregistrărilor înainte de alegeri e o problemă recurentă în anumite circumscripții. Datele privind numărul crescut de voturi pe liste suplimentare la locale pot indica o posibilă manipulare prin înregistrarea de alegători pentru a obține voturi în unele localități care au o populație relativ scăzută și unde astfel de practici pot avea impact.

Înregistrarea candidaților

Procesul de înregistrare a candidaților la europarlamentare este restrictiv, implică un număr foarte ridicat de semnături de susținere, ceea ce afectează competiția electorală, iar verificarea semnăturilor de susținere rămâne formală. Înscrierea în cursa electorală inopinată și fără o campanie prealabilă a unor candidați sau partide ridică semne de întrebare privind integritatea modului de colectare a datelor, fapt care se poate răsfrânge asupra scăderii încrederii publice în procesul electoral. La alegerile locale s-a remarcat o scădere a numărului de liste care nu includ candidați de ambele sexe față de anul 2020, după cum cere legea, însă faptul că au fost acceptate de către birourile de circumscripție contrar legii rămâne o problemă. Deși numărul candidatelor a crescut față de ultimele alegeri locale, participarea femeilor în alegeri, pe locuri eligibile, rămâne scăzută. Posibilitățile de contestare a candidaturilor, mai ales la alegerile locale, rămân limitate mai ales din cauza termenelor scurte, dar și a transparenței reduse a datelor publicate. Accesul la date despre candidați rămâne limitat, legislația este învechită, iar BEC nu a luat măsuri pentru creșterea transparenței invocând principiul publicității minime a datelor.

Campania electorală

Suprapunerea celor două scrutine a evidențiat mai degrabă teme de campanie legate de alegerile locale, iar activitatea politică s-a concentrat în jurul competiției pentru aceste alegeri. În mod regretabil, campania a fost marcată şi de unele incidente violente, inclusiv unul grav chiar în ziua alegerilor. Încercări de manipulare a electoratului au fost identificate în publicarea frecventă a unor sondaje de opinie cu rezultate foarte diferite, care au fost criticate de sociologi ca lipsite de credibilitate, neprofesioniste şi bazate pe metodologie defectuoasă. Metodele de promovare electorală de către competitorii electorali în timpul campaniei rămân limitate, iar legislația actuală favorizează modelul prin care partidele care au resurse semnificative se pot promova înainte de începerea campaniei electorale, într-un mod netransparent. Afișajul prin panotaj, singurul permis în campania propriu-zisă, este considerat ca o metodă cu un impact foarte redus, iar la aceste alegeri au fost observate numeroase încălcări ale legislației privind utilizarea afișelor electorale.

Finanțarea campaniilor electorale

Transparența finanțării campaniei a fost asigurată prin publicarea de către AEP de raportări săptămânale, cuprinzând venituri și cheltuieli detaliate. În același timp, a fost serios limitată de cheltuielile semnificative din perioada de precampanie foarte activă, desfășurată fără aplicarea regulilor de transparență din campanie. Veniturile și cheltuielile pentru ambele tipuri de scrutin au crescut comparativ cu alegerile anterioare. La europarlamentare, împrumuturile au reprezentat una dintre cele mai importante surse de finanțare, însă transparența redusă a banilor declarați în campanie de unii dintre candidații aflați de locuri previzibil neeligibile poate afecta integritatea procesului. La europarlamentare, câte o treime din bani s-au cheltuit pe campanii online, precum și promovare prin radio/tv/presă scrisă. Competitorii pentru ambele alegeri au cheltuit aproximativ 21 de milioane de lei prin Facebook Ads, cea mai mare parte în ultima săptămână de campanie. Deși legislația limitează producerea de materiale electorale în regie proprie, nu este suficient de bine adaptată pentru a reglementa conținutul organic care atrage un număr mare de vizualizări și nici campania indirectă de către terți. Utilizarea constantă a subvențiilor pentru presă și propagandă a oferit un avantaj partidelor de la guvernare cu mult înaintea începerii campaniei electorale. Calitatea datelor publicate ar putea fi îmbunătățită prin uniformizarea informațiilor centralizate de la candidați.

Participarea persoanelor cu dizabilități

Procesul electoral nu este pe deplin accesibil persoanelor cu dizabilități. Nu există nici instrumente speciale pentru votarea neasistată şi, cu puţine excepţii, nici informaţii publicate în format adaptat nevoilor persoanelor cu dizabilităţi (Braille, limbaj mimico-gestual, format easy to read etc.). Au fost adoptate măsuri pozitive pentru aceste alegeri, precum posibilitatea de a schimba secția de votare dacă cea la care este arondat alegătorul nu este accesibilă, prelungirea termenului de înscriere și introducerea posibilității de înregistrare online pentru urna specială, dar și colectarea de date despre accesibilitatea secțiilor de votare. Aceste modificări se aplică însă doar la alegerile din 2019 și trebuie reglementate și în legislația de bază.

Ziua alegerilor

Ziua alegerilor s-a desfășurat în general ordonat, însă complexitatea procedurilor a afectat eficiența votării, precum și înțelegerea procedurilor electorale de către alegători și administrația electorală din secțiile de votare. Unul din efectele procedurilor numeroase a fost presiunea semnificativă pusă pe membrii administrației electorale. Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni extinse pentru exercitarea dreptului de vot. La aceste alegeri s-au înființat cele mai multe secții de votare de până acum. Alegerile au fost monitorizate de numeroase organizații naționale și internaționale acreditate de AEP. În unele localități a fost raportată implicarea unor observatori potențial asociați partidelor politice în organizarea secțiilor de votare și în procesul electoral.

Problemele evidenţiate de rapoartele de observare în timpul numărării par cauzate mai degrabă de complexitatea procesului şi de volumul mare de muncă ce le-a revenit birourilor secţiilor de votare decât de intenţia de a vicia rezultatele. Procesul de numărare a voturilor a fost descris de observatori ca obositor şi îndelungat. Cu toate acestea, în unele cazuri există suspiciuni rezonabile de încălcare a legislației și a fost notată existența unor dosare penale legate de numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor. Diferențele identificate între datele privind prezența procesate prin SIMPV și cele din procesele verbale pot crea confuzie, iar cauza acestora nu a fost explicată de autoritățile electorale. La alegerile europarlamentare, numărul de voturi nule din unele secții de votare a fost ridicat. Deși platforma prezenta.roaep.ro oferă transparență cu privire la ziua alegerilor și centralizarea rezultatelor, modalitatea în care sunt publicate datele poate fi îmbunătățită.

Stabilirea rezultatelor și contestații

Respingerea tuturor cererilor de renumărare sau anulare a alegerilor de către BEC (cu o excepție), care însumează aproape 200 de decizii, pentru ambele scrutine, ilustrează utilitatea practică foarte redusă a unor astfel de prevederi. În realitate, astfel de instrumente nu pare că au sens dacă sunt interpretate prin stabilirea unor standarde foarte ridicate și nerezonabile. Respingerea tuturor acestor cereri – recunoscând, desigur, că nu toate sunt întemeiate – reduce încrederea publică și a competitorilor electorali în procesul de contestare a posibilelor încălcări ale legislației. Alegerile ale căror rezultate sau proceduri nu sunt percepute ca solide de către public riscă să afecteze încrederea în democrație.

 

Recomandări 

Sistemul electoral şi cadrul legislativ

1. Pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului electoral, legiferarea prin ordonanțe de urgență pentru modificarea unor aspecte cheie, amendamentele de natură politică ce pot avantaja anumiți competitori, precum și modificarea legislației electorale cu puțin timp înaintea alegerilor trebuie evitate. Aspecte fundamentale precum modul de formare a comisiilor electorale nu ar trebui modificate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.
2. Cadrul legislativ electoral ar trebui reformat într-un mod transparent și cu mult timp înaintea următorului ciclu electoral, prin adoptarea unui Cod Electoral aliniat standardelor și bunelor practici internaționale.
3. Pentru a asigura o mai bună reprezentativitate la nivel local și pentru a reduce influența primarilor în funcție, legea ar trebui modificată pentru a se reveni la vot în două tururi la alegerile locale.

Administrația electorală

4. Legislaţia trebuie să prevadă că şedinţele birourilor electorale la orice nivel sunt publice.
5. Legislația ar trebui revizuită pentru a permite o mai bună reprezentare a competitorilor electorali în birourilor electorale. Regulile preferențiale care pun partidele parlamentare în avantaj la alegerile locale sau europarlamentare ar trebui reconsiderate.
6. Capacitatea profesională a membrilor Corpului Experților Electorali trebuie consolidată prin formare continuă și evaluare constantă.
7. Pentru a asigura informarea corectă și timpurie a alegătorilor, recomandăm elaborarea unor materiale de educație electorală în timp util și diseminarea acestora pe scară largă, inclusiv în limbile minorităţilor naţionale şi în format adaptat pentru necesităţile persoanelor cu dizabilităţi (limbaj mimico-gestual, format easy-to-read, Braille etc.).

Înregistrarea alegătorilor și listele electorale

8. Legislația ar trebui să fie armonizată cu obiectivele Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, prin înlăturarea restricțiilor privind drepturile de vot în baza dizabilităților intelectuale sau psihosociale.
9. Pentru a asigura transparența procesului, MAI ar putea publica statistici despre acest proces, per localitate, înaintea zilei alegerilor, fiind o componentă importantă a integrității procesului electoral care ar putea fi monitorizată și de observatori externi.
10. Pentru a asigura transparența procesului, MAI ar putea publica statistici despre acest proces, per localitate, înaintea zilei alegerilor, fiind o componentă importantă a integrității procesului electoral care ar putea fi monitorizată și de observatori externi.

Înregistrarea candidaților

11. Legea ar trebui modificată astfel încât să permită oricărui alegător să semneze pentru susţinerea mai multor candidaturi pentru alegerile europarlamentare. Pentru a asigura accesul la procesul electoral și consolidarea mecanismelor de verificare a semnăturilor, numărul acestora ar trebui redus.
12. Pentru a detalia procesul de verificare a dosarelor de candidatură, ar trebui elaborată o procedură pentru verificarea semnăturilor de susținere a listelor de candidați.
13. Autorităţile ar trebui să facă eforturi pentru actualizarea permanentă a Registrului Partidelor Politice, iar mecanismul înscrierii alianţelor şi listelor de candidaţi ar trebui să respecte dreptul partidelor de a-şi alege reprezentanţii.
14. Legea ar trebuie să prevadă un termen mai lung pentru contestarea candidaturilor la alegerile locale. Legislația pentru ambele tipuri de alegeri ar trebui modificată pentru a permite accesul alegătorilor și altor părți interesate la informații extinse despre candidați, publicate în timp util și online, în formate deschise.

Participarea femeilor la procesul electoral

15. Legislația ar trebui să prevadă că listele care nu respectă criteriile reprezentării ambelor sexe pe listele de candidați la alegerile locale ar trebui să fie nule de drept. Autoritățile ar trebui să publice date mai detaliate cu privire la candidaturile înregistrate, pentru a spori transparența și pentru a asigura posibilitatea de a le contesta.

Campania electorală

16. Legislația ar trebui revizuită pentru a clarifica suficient reglementările privind campania outdoor și pentru a elimina restricțiile nejustificate.
17. Subvențiile anuale pentru partidele politice trebuie limitate, iar transparența modului și în care sunt cheltuite fondurile trebuie sporită, inclusiv prin publicarea beneficiarilor fondurilor și marcarea materialelor de propagandă în perioadele neelectorale. Legea ar trebui să definească publicitatea politică în afara campaniilor electorale.

Finanțarea campaniilor electorale

18. Pentru a crește transparența finanţării campaniei electorale, autoritățile ar putea introduce cerințe prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.
19. Pentru a facilita reutilizarea datelor, modalitatea de colectare a acestora ar putea fi îmbunătățită. Legislația ar putea fi modificată pentru a reglementa modalitățile și calendarul publicării datelor despre veniturile și cheltuielile competitorilor din perioada electorală.
20. Legislaţia trebuie modificată pentru a permite definirea, marcarea și raportarea publicității politice și în afara campaniilor electorale, inclusiv prin liste cu contracte și furnizori.

Observarea alegerilor

21. Procedura de acreditare trebuie amendată pentru a corespunde cu reglementările relevante din Legea 208/2015.

Participarea persoanelor cu dizabilități

22. Pentru a asigura independența procesului de votare și un vot cât mai informat, autoritățile electorale trebuie să introducă măsuri pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu dizabilități la procesul electoral. Autoritățile electorale trebuie să întreprindă toată măsurile necesare pentru a se asigura de faptul că persoanele cu dizabilități auditive sau vizuale primesc informațiile necesare privind procedurile de vot și pot vota fără bariere.
23. Procedurile privind înregistrarea pentru votul cu urna specială folosite la alegerile din 2020 și din 2024 ar trebui introduse în legea electorală.
24. Legislaţia electorală trebuie să prevadă dreptul alegătorilor cu mobilitate redusă de a vota la altă secţie dacă cea la care sunt arondaţi nu este accesibilă. AEP ar trebui să desfăşoare o campanie de informare privind dreptul alegătorilor cu mobilitate redusă de de a vota într-o secţie de votare accesibilă şi să introducă lista secţiilor accesibile în partea publică a Registrului Electoral, care poate fi consultată de alegători.

Ziua alegerilor și numărarea voturilor

25. Legislaţia electorală trebuie să prevadă în mod permanent că alegătorii care la ora închiderii secţiilor de votare se află în aşteptare pot să-şi exercite dreptul de vot.
26. Preşedinţii BESV şi locţiitorii acestora trebuie să beneficieze de instruire temeinică privind completarea proceselor verbale, în cadrul unor sesiuni cu exerciții practice.
27. Predarea proceselor verbale cu rezultatele şi a materialelor electorale de la BESV către birourile de circumscripţie trebuie planificată eficient, astfel încât să se elimine aglomeraţia şi cozile și să reducă timpii de așteptare pentru reprezentanții BESV.

Stabilirea rezultatelor și contestații

28. Considerăm că pentru a asigura integritatea și credibilitatea procesului electoral, cererile de renumărare unde există indicii relevante că s-au comis încălcări ale legislației ar trebui luate în considerare.
29. Legislaţia trebuie să reglementeze procedura de renumărare a voturilor şi să prevadă termene și etape clare pentru a asigura dreptul real al competitorilor de a contesta rezultatele.
30. Legea electorală trebuie să prevadă modalități și termene clare pentru contestarea deciziilor tuturor birourilor electorale.
31. Legea electorală trebuie să permită tuturor candidaţilor la alegerile locale să depună cereri privind anularea alegerilor.
32. Termenele limită pentru contestarea rezultatelor trebuie să fie relative la publicarea acestora şi nu la încheierea votării.